Archive for the ‘invatamant superior’ Category

StStudentele masterande înscrise la universităţile de stat sau private din Regiunea de Nord – Vest pot beneficia de un sprijin financiar oferit prin intermediul unui proiect european pentru continuarea studiilor.

În perioada 27 februarie-3 martie 2012, studentele înscrise la universităţile de stat sau private din Regiunea de Nord – Vest (Bihor, Bistriţa-Nasăud, Cluj, Maramureş, Satu-Mare, Sălaj), care sunt în situaţii sociale defavorizate, pot aplica pentru una dintre cele 50 de burse oferite de Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.

Bursele sunt oferite în cadrul proiectului „Reconstrucţia statutului femeii: de la discriminare la dezvoltare profesională şi egalitate de şanse”, coordonat de Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane POSDRU 2007 – 2013. Cuantumuudentele masterande înscrise la universităţile de stat sau private din Regiunea de Nord – Vest pot beneficia de un sprijin financiar oferit prin intermediul unui proiect european pentru continuarea studiilor.

 

Anunțuri

Pentru anul 2012, Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară oferă studenţilor posibilitatea de a accesa mai multe programe de formare şi de a începe o carieră în domeniul ştiinţei. Acestea au o durată cuprinsă între 4 şi 12 luni, iar peste 100 de locuri sunt disponibile. Termenul limită de aplicare este 6 aprilie 2011, scrie startub.unibuc.ro.

Deschis studenţilor de nivel licenţă care provin din ţări – membre CERN (printre care se află şi România), acest program vizează domeniile anterior menţionate şi constă în realizarea unui stagiu de formare practică finalizat cu un proiect.
Odată ce aplicaţia ta realizată pe site-ul CERN, la secţiunea Cariere, vei primi un email de confirmare ce conţine un link către formularul « Report on candidate ». Trebuie să retransmiţi acest email la doi referenţi. Studenţii trebuie, de asemenea, să îşi încarce situaţia şcolară pentru ca aplicaţia lor să fie luată în considerare şi CV-ul.

http://www.ziarultimpul.ro/cultura/restituiri/2011/02/%c8%99tiin%c8%9ba-romaneasca-in-fa%c8%9ba-noilor-provocari/

Știința românească în fața noilor provocări

În  1956  se înfiinţa prin decizie politică Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele, într-un context economic extrem de dificil (era o sărăcie lucie !). România punea bazele primei acţiuni de anvergură pentru introducerea în circuitul naţional a cercetării ştiinţifice de vârf a momentului.

De la început,  IFA a fost cuplată la viaţa economică şi socială a ţării. Readucem în memoria celor de astăzi doar două proiecte generate de IFA la începutul anilor 70 din secolul trecut. Primul, Platforma de Fizică  (campusul) Măgurele, care introducea conceptul unificat cercetare-învăţământ-producţie, care astăzi stă la baza Parcurilor Tehnologice din întrega lume.

Al doilea proiect, Programul Nuclear Naţional, a deschis prin activităţile din IFA şi ulterior din cadrul ” spin-off-urilor” (Institutul de Tehnologii Nucleare, Piteşti, Uzina G de la Râmnicu Vâlcea producătoare de  apă grea), calea energeticii nucleare  în România, prin  identificarea soluţiilor şi variantelor optime privind organizarea  filierei de centrală nuclear-electrică cea  mai avantajoasă care a asigurat o independenţă economică a acestei noi ramuri industriale în România.

Toate aceste realizări s-au bazat pe valoare profesională, care însemna competenţă profesională, în toate acţiunile întreprinse, dar şi pe o responsabilitate morală a interesului naţional, concepte care astăzi s-au diluat, s-au pierdut.
Raportul dintre ştiinţă şi dezvoltare a fost cel mai bine exprimat de liderul managementului american Profesorul Peter F. Drucker în lucrarea sa celebră “Post Capitalist Society ” din care cităm:  “Astăzi ştiinţa este mai importantă pentru bunăstarea unei naţiuni decât capitalul sau forţa de muncă”

În anul 1959, Nelson a publicat o lucrare care a devenit fundamentală în lumea economiştilor: “The simple economics of basic scientific research”, Journal of Political Economy, 67 (1959), pag. 297-306, care analizează impactul unei ştiinţe naţionale asupra tehnologiei naţionale.

Cunoştinţele ştiinţifice au devenit  o avere economică. Astăzi, o dezvoltare durabilă a societăţii umane depinde de un program de cercetare de succes, plecând de la un efort calitativ depus în cercetarea fundamentală. UE prin programele sale   impune şi României o creştere a efortului financiar alocat cercetării ştiinţifice, fapt ce creează o excelentă oportunitate pentru înfiinţarea şi în România a unei structuri organizatorice noi de cercetare fundamentală la nivelul celor similare din Vest care să asigure  un sistem avansat de educaţie.

Istoric

În România sunt trei poli ai cercetării ştiinţifice, care,  după datele  Reuter –Thomson (fosta ISI) sunt în ordinea  rezultatelor:  IFA-Măgurele (luate în ansamblu, toate  Institutele de fizică de pe Platforma Măgurele), Academia Română şi Universităţile. Menţionăm că cercetarea de fizică reprezintă o treime din producţia ştiinţifică ISI a României şi 50% din citările obţinute de autorii români din toate domeniile.

Institutul de Fizică Atomică-IFA, denumirea sub care a funcţionat de la înfiinţarea sa  până la reorganizarea din 1976, când secţii ale IFA au fost transformate în şase  Institute, care există  şi azi, dar sub denumiri diferite, are o lungă şi bogată tradiţie ştiinţifică. Şcoala de elite a fizicii româneşti de la  Măgurele, este recunoscută internaţional.

Dacă România  doreşte să se menţină sau să avanseze în ierarhia ştiinţifică internaţională,  se impun schimbări majore în sistemul de organizare al cercetării, adecvate secolului 21,  prin  legi noi  care să debirocratizeze  cercetarea şi să sprijine întoarcerea acasă a elitelor româneşti din diaspora.

Laboratoarele Naţionale din SUA

SUA este singura ţară care a dezvoltat în timpul şi după cel de al doilea război mondial din secolul trecut, în sistemul DOE (Department of Energy) tipul de Laboratoare Naţionale (LN), unităţi de cercetare complexe al căror scop a fost şi este cercearea inter şi multidisciplinară cu orientare economică şi militară care se bazează în principal pe dezvoltările rezultate din cercetările fundamentale de fizică şi a domeniilor ei conexe. Aceste cercetări au un scop precis: interesul public şi interesul naţional.

După acest model nou au fost create  unităţile  de cercetare, top europene după 1945. Fără a intra în detaliile organizatorice ale LN americane, zece la număr, să menţionăm că acestea sunt  sinonime cu excelenţa în cercetare, printre membrii acestora sunt zeci de laureaţi ai Premiului Nobel, membri ai Academiei de Ştiinţe şi/sau de Inginerie a SUA.

Statul american alocă investiţii anuale semnificative, direct, din bugetul federal, acestor LN prin DOE, care au condus la dezvoltarea unor obiective strategice ale politicii naţionale americane în domeniul ştiinţei şi tehnologiei. Vom menţiona spre exemplificare, din lipsa de spaţiu, doar, Oak Ridge National Laboratory, unde semnatarul acestor rânduri a ţinut o conferinţă invitată.

Acesta a fost  înfiinţat în 1943 şi a avut un scop precis: producerea la scară pilot a plutoniului pentru proiectul Manhattan (crearea primei bombe atomice). Astăzi ORNL este unul din pionierii dezvoltării de noi surse de energie, materiale noi, dar şi al obţinerii de cunoştinţe noi prin cercetarea fundamentală dezvoltată în laboratoarele sale de fizică, chimie, informatică, inginerie, mediu, chiar şi în  ştiinţele sociale.

De subliniat rolul acestor Laboratoare Naţionale de a concentra elitele ştiinţifice, şi talentele, de a  disemina cunoştinţele ştiinţifice şi tehnice, de a educa noile generaţii de cercetători şi ingineri, de a menţine în top, capacitatea ştiinţifică şi tehnică a naţiunii americane pentru formarea unei resurse umane de înaltă calificare . Bugetele LN sunt alocate direct din bugetul federal.

Nu trebuie să uităm că există  în SUA şi cca 4000 de institute de învăţământ superior, dar numai 550 organizează studii de doctorat şi 125 de universităţi (circa 3%) sunt considerate ca universităţi de cercetare , dintre acestea doar 50 de universităţi concentrează cele mai performante capacităţi de cercetare şi primesc cele mai mari fonduri federale.

Necesitatea înfiinţării unui Laborator  Naţional de Fizică în România

IFA Măgurele a constituit  prin  obiectivele care i-au fost impuse şi rezultatele obţinute, primul  Laborator Naţional de Fizică al României. IFA se dorea un echivalent al unor reţele organizatorice de cercetare din  ţări vest-europene  care au fost înfiinţate după modelul american menţionat mai înainte.

Astfel în Germania există trei reţele de institute naţionale:  Max Planck (cercetări fundamentale), Helmholz (cercetări ştiinţifico-tehnice) şi Fraunhofer (cercetări industriale) dar şi institute specializate naţionale tip Karlsruhe. În Franţa funcţionează reţeaua Centrelor  Naţionale de Cercetări Nucleare (Saclay etc).

În România există în prezent un  climat politic care înţelege importanţa dezvoltării cercetării ştiinţifice, a rolului ei  în progresul societăţii româneşti prin aprobarea de către Guvern la începutul lunii decembrie 2010 a unei note privind construirea pe Platforma de fizică Măgurele a unei facilităţi “Extreme Light Infrastructure Nuclear Physics”  (ELI-NP), mai exact a unui sistem de laseri de mare putere şi a celui mai performant fascicul de radiaţii gamma din lume,  proiect ce necesită 280 de milioane de euro din fonduri europene..

Acest proiect  impune, implicit, şi crearea  unei noi structuri organizatorice moderne,  de tipul unui Laborator Naţional de Fizică la Măgurele, care să reunifice, după părerea noastră, cele 6 institute  existente  pentru a  gestiona unitar investiţia ELI, sub conducerea unui Consiliu de Administraţie.

Avem convingerea că această nouă formă organizatorică va fi benefică pentru România, aşa cum crearea IFA în 1956 a condus, ca să reamintim  doar două  exemple, la crearea industrei centralelor nuclearo-electrice şi introducerea calculatoarelor electronice  în ţara noastră.
Petre  T. FRANGOPOL

Astazi 21 iulie orele 17:00 in sala 22 a Casei de Cultura a Studentilor, va avea loc  o prezentare despre un program de studii in Statele Unite necunoscut pana acum in Romania, prin care orice absolvent de liceu roman are o cale deschisa catre o educatie de calitate in SUA.

Liga Studentilor Romani din Strainatate (www.lsrs.ro) se numara printre partenerii acestei campanii de informare.

“NOVA 2PLUS2” are acorduri de transfer cu peste 30 de universitati, printre care si University of Virginia, Virginia Tech, George Washington University, George Mason University, si College of William and Mary.

http://transilvaniatimes.ro/site/?p=884

http://www.infosomes.ro/studiile-universitare-in-statele-unite-calea-accesibila-si-ieftina

http://www.ziuadecj.ro/action/article?ID=47730

Eveniment major pentru învăţământul superior: România a preluat Secretariatul Procesului Bologna 05.07.2010

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului a organizat, astăzi, 5 iulie, ora 10.00, la Bucureşti, reuniunea ministerială prilejuită de preluarea de către România, începând cu data de 1 iulie, a Secretariatului Procesului Bologna. La eveniment au participat ministrul român al Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Daniel Petru Funeriu, ministrul belgian al Educaţiei, Tineretului şi Egalităţii de şanse, Pascal Smet, ministrul albanez al Educaţiei şi Ştiinţei, Myqerem Tafaj şi Barbara Weitgruber, consilier în Ministerul Federal al Ştiinţei şi Cercetării din Austria.
În alocuţiunea sa, ministrul Daniel Petru Funeriu a subliniat importanţa preluării Secretariatului Procesului Bologna de către România şi a prezentat evoluţia şi perspectivele sistemului superior de învăţământ românesc, precum şi viziunea României în privinţa desfăşurării Procesului Bologna în următorii doi ani.
„Astăzi avem marea onoare ca împreună cu domnul Pascal Smet, ministrul Educaţiei al Belgiei, cu domnul Myqerem Tafaj, ministrul Educaţiei al Albaniei, să facem transferul Secretariatului Procesului Bologna dinspre ţările Benelux spre România. Este un eveniment major pentru sistemul de educaţie din România. Acest transfer marchează intrarea într-un nou ciclu de 10 ani al Procesului Bologna şi, în acelaşi timp, intrarea într-o nouă etapă a construcţiei spaţiului european în învăţământul superior. Angajamentul nostru este foarte clar. Vrem ca etapa următoare a Procesului Bologna să fie un succes”, a declarat ministrul Educaţiei, Daniel Petru Funeriu. Cu acest prilej, a fost lansat site-ul aferent Procesului Bologna, care poate fi accesat la adresa http://www.ehea.info/.
România a devenit membru al Procesului Bologna în 1999, prin semnarea Declaraţiei de la Bologna, angajându-se astfel să includă obiectivele stabilite în priorităţile învăţământului superior românesc. În prezent, procesul numără 47 de state membre, criteriul principal de acceptare a unei candidaturi fiind aderarea la Convenţia culturală europeană. Până în prezent, au avut loc 6 conferinţe ministeriale: Bologna (1999), Praga (2001), Berlin (2003), Bergen (2005), Londra (2007) şi Leuven/Louvain-la-Neuve (2009). În noua sa calitate România va organiza, în anul 2012, următoarea Conferinţă ministerială a Procesului Bologna, precum şi Bologna Policy Forum.

BIROUL DE PRESĂ