http://www.petitieonline.com/apel_in_favoarea_finanrii_unei_idei_romaneti UBB are o platforma de crowdfunding – http://crowdfunding.alumni.ubbcluj.ro/. … este cel mai corect, ca prin UBB Cluj sa se desfasoare aceast ajutor pt UN PROIECT DE SUCCES!!!…See More Crowdfunding @ UBB crowdfunding.alumni.ubbcluj.ro Crowdfunding @ UBB Like · · Promote · Share Teodorescu Gabriel daca fiecare prieten din lista mea aloca ceva timp pentru a posta acest mesaj in presa locala online din judetele lor ar fi super ok! Pana birocratia din Ro … daca va disparea… noi cetatenii de rand putem ajuta realizarea unor proiecte…. cu consideratie pt cei ce o vor face.

http://www.petitieonline.com/apel_in_favoarea_finanrii_unei_idei_romaneti

Normal
0

21

false
false
false

RO
X-NONE
X-NONE

/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:”Tabel Normal”;
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-priority:99;
mso-style-parent:””;
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin:0cm;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:”Calibri”,”sans-serif”;}

 

În ultimii ani, şcoala românească ca şi instituţie, s-a aflat sub influenta diferitelor curente ale reorganizării, atât datorită schimbărilor din sfera economico-socială, cât şi a schimbărilor intervenite în legislaţia de specialitate prin adoptarea Legii Educaţiei Naţionale.

Rezultatele şcolare scăzute ale unor elevi sunt consecinţa unor cauze diverse, pe care consider că pot fi grupate astfel:

·         greutăţi materiale şi lipsa unor cadre didactice motivate;

·         greutăţi sociale de dezvoltare şi personale ale elevilor;

·         lipsurile şi chiar în unele cazuri perimarea organizării procesului de învăţământ.

Pentru a realiza un anumit succes, o şcoală trebuie să dispună de un minimum de spaţiu şcolar organizat şi dotat corespunzător. În multe şcoli, acest minim nu este atins, deoarece se lucrează încă în schimburi, iar altele nu dispun de spaţii specializate, cabinete, laboratoare, săli de sport, etc. Până la această oră eu nu am cunoştinţă să fi interesat pe cineva atât la nivel de minister cât şi la nivel de politic local, care este situaţia vechimii clădirilor în care funcţionează unele şcoli, la nivel naţional nefiind demarat nici un astfel de studiu. Cum în ultimii ani finanţarea învăţământului per ansamblu nu a fost niciodată o preocupare a politicului care s-a succedat la guvernare, cu toate că au mai fost reabilitate diferite şcoli prin programe şi proiecte unele cu finanţare externă, multe şcoli se găsesc în clădiri învechite, dispunând exclusiv doar de sălile de clasă, neexistând spaţiile necesare şi dotările pentru un învăţământ modern de calitate. Vezi cazul  reamenajărilor spaţiilor disponibile din unele şcoli, odată cu trecerea şi obligativitatea clasei pregătitoare, conform Legii Educaţiei Naţionale cu amendamentele şi completările ulterioare.

Astfel lipsa unor spaţii şcolare corect amenajate şi dotate modern reprezintă unul din factorii care acţionează în mod negativ asupra succesului şcolar al elevilor.

O altă cauză a succesului şcolar scăzut este insuficienţa cadrelor didactice calificate din unele zone în general din mediu rural greu accesibil.

Există profesori calificaţi la o disciplină, şi care predau mai multe discipline din planul de învăţământ, fie din lipsa cadrelor calificate, fie datorită micşorării numărului de clase şi dispariţiei de catedre/ore normate, aceştia fiind nevoiţi a preda şi alte discipline pentru completarea normei didactice. Tot aici intră şi o resursă umană neevaluată şi ierarhizată corespunzător, dar mai ales neremunerată corespunzător adică motivată.(vezi diminuările salariale din ultimii ani şi neindexarea şi corelarea salariilor din învăţământ măcar cu rata inflaţiei). În plus nu se doreşte în sistem a se recunoaşte faptul că resursa umană este deja pe un trend de îmbătrânire, iar prin noua legislaţie în domeniu muncii vârsta de pensionare este în continuă creştere, şi în plus un nivel scăzut de perfecţionare şi reconversie prin studii academice de specialitate, precum şi o preocupare constantă pentru noutăţile din domeniul disciplinei şi al pedagogiei şi psihologie, fapt care şi acesta se reflectă în rezultatele şcolare ale elevilor. Dacă această problemă nu va fi în atenţia factorilor decizionali pentru a fi rezolvată, efectele vor fi resimţite în permanenţă ca şi factori negativi în sistemul educaţional.  În plus ocupaţia de profesor deja devine astfel neatractivă, pentru tinerii absolvenţi de instituţii de învăţământ superior, în sistem în ultimii ani nu au mai intrat în genere decât cei care nu au avut alte oportunităţi de angajare. În plus o problemă este şi feminizarea excesivă din sistem, ţinând cont de faptul că capacitatea acestora este mult micşorată datorită obligaţiilor familiale, vezi concediile de naştere şi pentru îngrijirea copiilor foarte mici, fenomen puţin cercetat şi analizat însă ca efect este resimţit în sistem. 

      O altă cauză ţine de dificultăţile sociale, de creştere şi personale ale elevilor.

În multe şcoli există tot mai mulţi copii care provin din familii dezorganizate, din familii în care ambii părinţi lucrează mai mult de 8 ore pe zi, sau prestează activităţi remunerate în afară, aceştia fiind deseori aproape abandonaţi, de părinţii naturali, fiind plasaţi spre creştere şi educare unor rude deseori bunici cu vârste înaintate. În plus unele medii familiare au un nivel foarte scăzut, iar copii proveniţi din astfel de medii se adaptează deseori mai greu, având şi unele dificultăţi de dezvoltare personală. La noi nu s-au realizat studii referitor la condiţiile familiare şi succesul şcolar şi reuşita socială. În general, elevii proveniţi din familii unitare, complete au mai multe şanse de reuşită prin obţinerea de succese şcolare faţă de cei care provin din familii monoparentale sau dezorganizate, iar condiţiile materiale ale familiei au un rol important în determinarea reuşitei şcolare.

Nu în ultimul rând trebuie luat în considerare printre lipsurile în desfăşurarea procesului de învăţământ şi faptul că timpul de lucru este insuficient folosit.

 Cum legea Educaţiei Naţionale prevede în medie 35 de săptămâni lucrătoare pentru un an şcolar, numărul real de ore alocate unor discipline este în continuă scădere, factorii decizionali şi directorii unităţilor de învăţământ trebuie să se şi încadreze în finanţarea per elev conform legii, şi în acest fel introducerea unui nr. de ore suplimentare la decizia şcolii, ore destinate aprofundării unor discipline, sau ca şi discipline noi,  este destul de greu de realizat. În general există puţine ore pentru fixarea materiei de către elevi, inclusiv pentru evaluarea acestora, deci volumul orelor de predare este mic.

Concluzia este că şi timpul de lucru efectiv nerealizat integral sau consumat cu alte activităţi reprezintă unul din factorii care influenţează în mod negativ reuşita şcolară a elevilor.

 În plus dacă am analiza microstructura unei ore la clasă, în majoritatea cazurilor din oră se pierd minute bune cu diferite activităţi administrative, situaţii urgente pe care profesorul trebuie să le predea până la sfârşitul orelor de curs, etc. în sistem consider că pierderile medii de timp în cazul unei ore sunt în jurul valorii de 10% din durata destinată legal acestei ore la clasă.  La o primă vedere câteva minute pierdute posibil să nu conteze, însă per total pierderea este semnificativă, dacă calculăm la nivelul unei luni se pierd două zile iar la nivelul unui an şcolar peste douăzeci de zile lucrătoare. Am prezentat pierderile ca şi nominale, însă pierderile reale sunt cu mult mai mari. În plus tot ca şi o ameninţarea este uneori prelungirea nejustificată a pauzelor sau diferite alte activităţi desfăşurate în unele şcoli în timpul programului efectiv, vizite, concursuri, simpozioane, activităţi artistice, şi chiar cum se spune „clasele zburătoare” care nu au o sală proprie iar elevii sunt nevoiţi uneori să meargă la fiecare oră în alte locaţii în diferite clădiri ale instituţiei de învăţământ etc. Nu avem de ce ne ascunde mulţi cei care au copii în învăţământul preuniversitar cunosc cel mai bine situaţie, ca să nu mai vorbim de cazurile în care unii dintre colegi lipsesc sau sunt pe concediu medical şi nu există nici un fel de posibilitate de suplinire din partea corpului profesoral rămas, astfel unele clase rămân nesupravegheate sau efectiv li se dă drumul să plece acasă înaintea terminării programului zilnic.   Concluzia activitatea reală din cadrul unei ore durează de fapt 35-45 de minute, orele fiind astfel reduse la minimum.

În sistemul preuniversitar românesc condiţionarea orelor separate este primordială, nimeni nedorind încă măcar o grupare în cazul ciclului superior al liceului nu există studii de specialitate şi nici propuneri ale cercetătorilor în domeniul educaţiei.

 În plus, lipsa unor măsuri energice în cazul absenteismului şcolar şi fuga de la ore se cunoaşte foarte bine numărul impresionant de absenţe înregistrate chiar anul trecut şi în prima parte a acestui semestru la nivel naţional de ordinul zecilor de milioane. Datorită unui cerc vicios închis, cei din învăţământul obligatoriu nu pot fi constrânşi în a urma o formă de învăţământ conform legii şi în plus nici nu pot fi daţi afară din sistem fiind efectiv târâţi dar doar scriptic de la un an la altul. În plus nici nu pot fi aplicate corect standardele de evaluare profesorii care predau în astfel de scoli fiind conştienţi că nu pot lăsa repetenţi un număr mare dintre elevi deoarece îşi pot pierde posturile. În plus chiar şi în cazul claselor cu elevi buni şi foarte buni există o masă critică care sunt doar prezenţi fizic la ore şi care nu participă activ la activităţile desfăşurate de profesor.

Neparticiparea activă la ore a elevilor prezintă însă două aspecte. Unul vizibil care se remarcă prin indisciplina unor elevi, perturbarea orei prin diferite discuţii sau prin faptul că aceşti elevi se ocupă de alte activităţi care nu au nimic în comun cu ora respectivă. Cel de al doilea aspect în general greu de remarcat este cel al neparticipării active a elevilor la procesul de învăţământ, elevi liniştiţi dar care se gândesc la orice altceva numai la ceea  ce constituie obiectul lecţiei nu. Aici este vorba de fenomene de diminuare a participării active la lecţie, datorită unei fluctuaţii a atenţiei elevilor, datorită monotoniei din timpul orele de predare efectivă, datorită aplicării unor forme frontale de lucru cu elevii, şi evident lipsa unor metode şi a unor mijloace active de predare din partea profesorului.  Consider că o ameninţare efectivă o reprezintă insuficienta pregătire a lecţiei de către unii profesori, cauze multiple pe care cei din sistem le cunosc şi nu de acum.

 Şi nu în ultimul rând sistemul de apreciere şi notare a elevului.

 Nu avem de ce ne ascunde, în multe cazuri elevii sunt examinaţi, „în campanie” şi nu continuu, evaluarea fiind şi ea o formă de învăţare. În mod cert prin corectarea unor aspecte negative posibil se va putea reuşi prin eforturi şi mijloace o îmbunătăţire maximă posibilă a succesului şcolar, conducând şi la o eficientizare a activităţilor.

http://romanian.ruvr.ru/2013_12_03/In-Romania-nu-poate-fi-vorba-de-o-revolta-a-intelectualilor-1210/

http://romanian.ruvr.ru/2013_09_11/LHC-o-mare-realizare-in-lumea-fizicii-particulelor-elementare-1748/

… cateva articole

Posted: 9 Septembrie 2013 in Fără categorie

http://politicstand.com/jurnal-de-vacanta-la-malul-marii-nostalgii-dupa-vama-de-alta-data/

http://politicstand.com/o-clasa-politica-rupta-de-realitatile-cotidiene-opinii/

 

vezi si

https://www.facebook.com/teodorescu.gabriel.14

https://www.facebook.com/pages/Gabriel-Teodorescu/523994164278455?ref=hl

http://romanian.ruvr.ru/2013_08_14/Fascinatia-noptilor-de-august-Perseidele-5184/