Mod de adresare catre institutiile europene

Mod de adresare catre institutiile europene

Dacă aveţi de trimis o plângere referitoare la aplicarea legislaţiei Uniunii Europene de către autorităţile române,(vezi Legea Educației Naționale, deciziile CCR…, OUG-urile guvernului Boc)  vă sfătuiesc să citiţi în prealabil următoarea pagină http://ec.europa.eu/community_law/your_rights/your_rights_forms_ro.htm şi să utilizaţi formularul inclus în ea.
Cu consideraţie,
A. Wigbold
European Commission
Secretariat General
Unit R.2 – Mail and Document Management
B-1049 Brussels

Mijloace de adresare cãtre institutiile europene

Cetãtenii europeni, dar si persoanele juridice cu sediul în Uniunea Europeanã, au posibilitatea de a se adresa institutiilor europene, având la dispozitie atât mijloace oficiale cât si informale pentru apãrarea drepturilor de care beneficiazã în Uniunea Europeanã.
1. Dreptul de a adresa petitii Parlamentului European a fost consacrat de Tratatul de la Maastricht. Temeiul juridic îl reprezintã articolele 21 si 194 din Tratatul instituind Comunitatea Europeanã.
Pot adresa petitii Parlamentului European, fie individual, fie în asociere cu alte persoane:
• orice cetãtean al Uniunii Europene,
• orice persoanã fizicã rezidentã într-un stat membru UE,
• orice persoanã juridicã cu sediul într-un stat membru UE.

Petitia poate fi o plângere sau o solicitare cu privire la aspecte ce intrã în domeniul de actiune al Comunitãtii si care afecteazã petentul în mod direct. Acesta trebuie sã îsi precizeze numele, ocupatia, cetãtenia si adresa. Petitia poate fi scrisã în oricare dintre limbile oficiale ale UE si poate fi trimisã prin postã sau prin e-mail.
Adresa:
Parlement européen
Commission des pétitions
Secrétariat
Rue Wiertz
B-1047 BRUXELLES
e-mail: Petitions@europarl.europa.eu
Această adresă e-mail este protejată împotriva spamului, JavaScript trebuie activat pentru a putea vizualiza pagina.
Comisia pentru petitii a Parlamentului UE decide asupra admisibilitãtii petitiilor, verificând dacã ele se referã la aspecte ce intrã în câmpul de actiune al Uniunii Europene. Simplele solicitãri de informatii si comentariile generale pe marginea politicii UE nu sunt de competenta Comisiei pentru petitii.
Dacã problema nu intrã în sfera de actiune a UE, petitia este respinsã, iar petentul informat în consecintã si eventual sfãtuit sã contacteze un alt organism (national sau international) competent.
Dacã petitia este declaratã admisã, Comisia pentru petitii analizeazã problema supusã atentiei si întreprinde diverse actiuni pentru rezolvarea solicitãrii. Ea poate cere Comisiei Europene informatii relevante, poate consulta si alte comisii parlamentare, poate organiza audieri, vizite, poate coopera cu autoritãtile nationale si în general poate întreprinde orice actiuni sunt considerate necesare. Cu toate acestea, ea nu poate trece peste deciziile luate de autoritãtile competente din statele membre. Deoarece Parlamentul European nu este o autoritate judiciarã, el nu poate pronunta sentinte si nici revoca hotãrâri ale instantelor judecãtoresti din statele membre. Petitiile trimise în acest scop sunt declarate inadmisibile.
Petentul este informat asupra mãsurilor si actiunilor întreprinse cu privire la petitia sa.
De regulã, sedintele comisiei sunt publice, iar petentii au dreptul sã asiste la ele, în cazul în care solicitã acest lucru, dacã si atunci când petitiile lor sunt dezbãtute.
Posta cetãteanului este un serviciu care permite cetãtenilor UE sã intre în contact cu Parlamentul European. Acesta se angajeazã sã rãspundã la toate întrebãrile care îi sunt adresate. O adresã electronicã este pusã la dispozitia cetãtenilor pentru a le permite sã adreseze întrebãri, sã solicite informatii, precum si sã înainteze propuneri Parlamentului European.
Toate solicitãrile formulate trebuie sã tinã de domeniile de activitate ale Uniunii Europene. Rãspunsurile primite vor fi transmise într-un interval de timp rezonabil.
Dacã întrebarea se referã la un subiect complex, solicitantului i se va rãspunde printr-un mesaj electronic în care este rugat sã astepte.
2. Cetãtenii europeni, cetãtenii din state terte care au rezidenta într-un stat membru al Uniunii Europene, precum si persoanele juridice având sediul în Uniunea Europeanã se pot adresa Ombudsmanului European pentru a sesiza un caz de administrare defectuoasã din partea institutiilor si organismelor europene (cu exceptia Curtii de Justitie si a Tribunalului de Primã Instantã . (art. 21 si art. 195 din Tratatul de instituire a Comunitãtii Europene). Nu sunt însã de competenta Ombudsmanului plângerile împotriva administratiei nationale.
Administrarea defectuoasã presupune ca organismul în cauzã sã nu actioneze în conformitate cu legile în vigoare, sã nu respecte principiile bunei administrãri sau sã încalce drepturile omului. Ca exemple de administrare defectuoasã, mentionãm nereguli administrative, incorectitudine, discriminare, abuz de putere, lipsã de rãspuns, nefurnizare de informatii, întârziere nejustificatã.
Ombudsmanul anuntã organismul criticat, plângerea putând fi rezolvatã în aceastã etapã chiar de respectiva institutie. Dacã în cursul anchetei sale, situatia nu a fost rezolvatã, Ombudsmanul încearcã sã gãseascã, în mãsura în care este posibilul, o solutie amiabilã care sã conducã la remedierea cazului sesizat si care sã permitã un rãspuns favorabil pentru petent. Dacã încercarea de conciliere esueazã, Ombudsmanul poate formula o serie de recomandãri în vederea rezolvãrii cazului. În cazul în care institutia nu îi acceptã recomandãrile, acesta poate întocmi un raport special adresat Parlamentului European.
Plângerile pot fi adresate prin postã, fax sau e-mail în termen de maxim de doi ani de când petentul a avut cunostintã de faptele pe care se întemeiazã reclamatiile. Este necesar ca în prealabil sã se fi adresat organismului european rãspunzãtor.
Adresa:
Ombudsman European
1, avenue du Président Robert Schuman
BP 403
F-67001 Strasbourg Cedex
France
Tel. (33) 388 17 23 13
Fax (33) 388 17 90 62
e-mail: euro-ombudsman@europarl.eu.int
Această adresă e-mail este protejată împotriva spamului, JavaScript trebuie activat pentru a putea vizualiza pagina.
3. A. Orice persoanã fizicã sau juridicã, care considerã cã o mãsurã legislativã sau o practicã a unui stat membru este contrarã unor prevederi sau principii de drept comunitar, poate sã adreseze Comisiei Europene, în mod direct, o plângere (care are caracter oficial) împotriva statului membru respectiv. Cetãteanul nu are obligatia sã dovedeascã faptul cã încãlcarea respectivã îl afecteazã în mod direct. Plângerile sunt scutite de taxe iar întocmirea lor nu necesitã concursul unui avocat.
Plângerea poate fi transmisã
• în scris, printr-o scrisoare obisnuitã. Aceasta poate fi înmânatã biroului reprezentantilor Comisiei din fiecare stat membru sau trimisã prin postã la urmãtoarea adresã:
Commission of the European Communities
(Attn: Secretary-General)
B-1049 Brussels
BELGIUM
• în format electronic, la adresa: SG-PLAINTES@ec.europa.eu.Această adresă e-mail este protejată împotriva spamului, JavaScript trebuie activat pentru a putea vizualiza pagina.

Comisia Europeana propune un formular, optional, care are avantajul cã indicã toate informatiile relevante pe care plângerea ar trebui sã le continã. Acest formular poate fi accesat la urmãtoarea adresã: http://ec.europa.eu/community_law/complaints/form/form_en.rtf
O plângere este acceptatã doar dacã se constatã cã ea semnaleazã o încãlcare a dreptului comunitar de cãtre un stat membru. Comisia are la dispozitie un an pentru a decide acest lucru.
Trebuie mentionat cã petentul nu este parte în cadrul procedurilor. Astfel, petentul nu poate face recurs împotriva deciziei Comisiei si nici nu o poate influenta. De asemenea petentul nu poate fi audiat în cadrul procedurii. El va fi, însã, informat cu privire la demersurile relevante pentru plângerea sa.
3. B. Pentru a veni în sprijinul cetãtenilor si persoanelor juridice care vor sã beneficieze de drepturile ce le revin în Piata Internã, Comisia Europeanã a creat un mecanism informal de solutionare a reclamatiilor – SOLVIT.
Pentru ca un dosar sã poatã fi analizat de SOLVIT, trebuie întrunite trei conditii: sã fie vorba despre un caz transfrontalier, sã nu existe deja o actiune în justitie pentru solutionarea sa (datoritã caracterului informal al solutiei date de SOLVIT) si problema sã rezulte din neaplicarea sau aplicarea incorectã a dreptului comunitar privind Piata Internã de cãtre administratia nationalã. Caracterul transfrontalier nu presupune ca petentul sã se afle în alt stat membru decât cel unde a apãrut problema. Este suficient sã existe un element de extraneitate care sã poatã face aplicabile prevederile dreptului comunitar. Existã câte un centru SOLVIT în fiecare stat membru al Uniunii Europene, precum si în celelalte state apartinând Spatiului Economic European (Islanda, Norvegia, Liechtenstein). De la 1 ianuarie 2007 functioneazã un centru SOLVIT si în România, în cadrul Departamentului pentru Afaceri Europene .
Rezolvarea presupune cooperarea administrativã între centrul SOLVIT sesizat (de obicei cel din statul de rezidentã al petentului) si centrul SOLVIT din statul membru unde a apãrut problema, în scopul gãsirii unei solutii pragmatice si rapide. Plângerile pot fi transmise accesând adresa europa.eu/solvit, unde se gãsesc datele de contact ale centrelor SOLVIT precum si formularul electronic de reclamatie.
4. Persoanele fizice sau juridice se pot adresa inclusiv Curtii de Justitie a Comunitãtilor Europene. Astfel, în situatia în care o institutie comunitarã a adoptat un act care le priveste în mod individual si direct, acestea au dreptul ca în douã luni de la * actului sau de la notificare lui ori, în absenta acesteia, de la data la care au luat la cunostintã, sã declanseze procedurile în fata Curtii Europene de Justitie. Dacã actiunea este întemeiatã, Curtea va declara actul nul. Actiunea poate fi introdusã în cazul în care institutia comunitarã ce a adoptat actul atacat era lipsitã de competentã, a încãlcat o cerintã proceduralã esentialã, a încãlcat Tratatul de instituire a Comunitãtii Europene sau oricare act adoptat în aplicarea acestuia ori a actionat cu abuz de putere.
Persoanele se pot adresa Curtii si în situatia în care o institutie comunitarã, cu încãlcarea Tratatului de instituire a Comunitãtii Europene, nu a adoptat un act care ar privi în mod direct persoana în cauzã. În prealabil, petentul trebuie sã se adreseze institutiei respective, care are la dispozitie un termen de douã luni pentru solutionarea problemei. Actiunea în fata Curtii poate fi introdusã în maxim douã luni de la expirarea termenului pe care institutia reclamatã l-a avut la dispozitie pentru a se pronunta.
Totodatã, atunci când instantele nationale sunt sesizate cu un caz care implicã aplicarea dreptului european, acestea pot (si în anumite cazuri trebuie) sã se adreseze Curtii de Justitie de la Luxemburg pentru interpretarea normelor comunitare aplicabile spetei. Acest sistem, de hotãrâri prealabile, a fost instituit pentru a asigura aplicarea uniformã a dreptului european în spatiul Uniunii Europene. (art. 230-234 din Tratatul de instituire a Comunitãtii Europene).
Pentru informatii detaliate privind drepturile dumneavoastrã în Uniunea Europeanã, puteti accesa site-ul ec.europa.eu/youreurope.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s