Archive for the ‘stiinta complexitatii’ Category

… noi articole

Posted: 29 Aprilie 2013 in stiinta complexitatii

Gabriel Teodorescu

землетрясение трещина разлом

Scara Richter şi posibilitatea anticipării unor mişcări seismice

28 aprilie 2013 09:58Pot sau nu pot fi prezise cutremurele? La această întrebare încearcă să răspundă cititorul nostru, domnul Gabriel Teodorescu, în cele ce urmează.

Земля космос

A existat posibilitatea apariţiei vieţii în Univers înainte de formarea Pământului ca planetă?

21 aprilie 2013 09:49Posibil DA! Dacă se confirmă ipoteza, conform căreia, viața a apărut înaintea formării Terrei, atunci cu certitudine germenii vieții provin din spațiul cosmic.

технологии технологический прорыв мир земля 2012 декабрь коллаж

Unicitatea vieţii. Cine şi de ce a proiectat viaţa pe Terra?

18 aprilie 2013 11:03Vă supunem atenţiei un comentariu al cititorului nostru, domnul Gabriel Teodorescu, despre provenienţa vieţii pe Terra. „Nu suntem în centrul Universului, dar suntem în cea mai bună locaţie pentru ca viața complexă să apară și să înflorească pentru a observa ce este dincolo de noi”- Planeta privilegiată, Gonzalez și Richards, 2004.

самолет ан-28 полет небо

Turbulenţele atmosferice pot fi corelate cu undele gravitaţionale?

15 aprilie 2013 10:44

Oamenii de ştiinţă sunt tot mai preocupaţi de creşterea turbulenţelor zborurilor. Vă prezentăm pe această temă o analiză a cititorului nostru, domnul Gabriel Teodorescu.

Anunțuri

Gabriel Teodorescu

http://romanian.ruvr.ru/veda/

 

технологии технологический прорыв мир земля 2012 декабрь коллаж

Unicitatea vieţii. Cine şi de ce a proiectat viaţa pe Terra?

18 aprilie 2013 11:03Vă supunem atenţiei un comentariu al cititorului nostru, domnul Gabriel Teodorescu, despre provenienţa vieţii pe Terra. „Nu suntem în centrul Universului, dar suntem în cea mai bună locaţie pentru ca viața complexă să apară și să înflorească pentru a observa ce este dincolo de noi”- Planeta privilegiată, Gonzalez și Richards, 2004.

самолет ан-28 полет небо

Turbulenţele atmosferice pot fi corelate cu undele gravitaţionale?

15 aprilie 2013 10:44

Oamenii de ştiinţă sunt tot mai preocupaţi de creşterea turbulenţelor zborurilor. Vă prezentăm pe această temă o analiză a cititorului nostru, domnul Gabriel Teodorescu.

 

http://www.futura-sciences.com/fr/news/t/vie-du-site/d/fdls-le-top-de-la-science-en-20-dossiers_33953/

 

Poursuivons notre Fête de la science avec une sélection de dossiers Futura. Environnement, high-tech, physique, santé, tous les thèmes sont à l’honneur pour découvrir ou redécouvrir des notions scientifiques élémentaires, étonnantes ou pratiques. Bonne lecture !

L’ordinateur quantique

L'ordinateur quantique

Le concept d’ordinateur quantique concerne à la fois la théorique classique de l’information, l’informatique et la physique quantique. Nous allons tenter de résumer en quelques pages le concept d’ordinateur quantique.

 

Qu’est-ce que la géothermie ?

Qu'est-ce que la géothermie ?

Une énergie d’avenir, renouvelable, constante, non polluante… La géothermie (la chaleur de la terre), dont l’exploitation est aussi vieille que l’humanité, ouvre aujourd’hui de vastes perspectives en matière d’énergies renouvelables.

 

Géopolitique et guerre de l’eau

Géopolitique et guerre de l'eau

L’Unesco a prévu qu’en 2020 l’eau sera un problème mondial sérieux. À l’heure où les réserves s’épuisent, on se demande s’il faut fixer un prix à l’eau ? Quels sont les problèmes, existe-t-il des solutions ?

 

Introduction à la physique quantique

Introduction à la physique quantique

Ce dossier de vulgarisation va vous permettre de mieux comprendre la théorie quantique. Il explique et analyse très simplement le concept et ses implications, par le truchement d’une description du monde atomique.

 

L’œil : la vision au-delà de la vision

L'oeil : la vision au-delà de la vision

L’œil est notre principal organe de communication avec l’extérieur, il est complexe et pourtant proche de l’œil de seiche : il dérive des mêmes gènes que l’œil de mouche….

 

Les Indiens d’Amérique du Nord

Les Indiens d'Amériques du Nord

Leur histoire aurait commencé quelque 40.000 ans avant l’arrivée de Christophe Colomb. C’est à cette époque que venant d’Asie, ils se seraient installés en Amérique. Un pont de glace relie alors la Sibérie à l’Alaska.

 

Protéger son ordinateur : conseils et astuces

Protéger son ordinateur : conseils et astuces

On se préoccupe trop souvent de la protection de son ordinateur lorsque c’est trop tard, en découvrant une infection. Or certains malwares sont très difficiles à éradiquer… Découvrez dans ce dossier des conseils simples et pratiques à appliquer.

 

Malwares : premiers gestes pour désinfecter sa machine

Malwares : premiers gestes pour désinfecter sa machine

Le surf sur Internet nous expose à des attaques venant de toute part (liens piégés, sites frauduleux, etc.). Dans ce dossier, nous vous proposons une procédure simple qui permettra de vous guider ensuite dans la désinfection de votre ordinateur.

 

Topographie : découvrir le fonctionnement du GPS

Topographie : découvrir le fonctionnement du GPS

Les sciences géographiques et notamment la cartographie sont à l’origine du désir incessant de connaître notre position physique sur la planète. Les technologies actuelles nous proposent des systèmes électroniques informatisés : découvrons le GPS.

 

L’or, la magie des alchimistes

L'or, la magie des alchimistes

L’or : matière noble, monnaie de référence, magie et mystère de ce qui est rare et précieux, l’or ne laisse personne indifférent, découvrons l’élément, le métal, un peu aussi des mythes qui lui sont liés et son histoire…

 

Le chat domestique à l’origine de la civilisation ?

Le chat domestique à l'origine de la civilisation ?

Notre chat domestique, cette boule garnie de poils et de moustaches qui ronronne sur nos genoux en ne tolérant pas le moindre dérangement, est une énigme. Depuis longtemps, les scientifiques tentaient de découvrir son origine parmi les espèces sauvages connues. Sans succès. Du moins, jusqu’à ce…

 

Singularités, trou de ver et voyage spatiotemporel

Singularités, trou de ver et voyage spatio-temporel

Trous de ver, l’expression fait rêver mais quel est exactement leur statut dans la science actuelle ? Peut-on vraiment espérer voyager dans le temps et rejoindre les étoiles grâce à eux tout comme les héros de Stargate ou Valérian ? Ce dossier tente de répondre à toutes ces questions.

 

Le fer tombe le masque

Le fer tombe le  masque

À l’âge du fer certains avaient peur que le ciel leur tombe sur la tête… Partons à la découverte de ce métal qui, en fonction de la température, se présente sous plusieurs formes allotropiques.

 

OGM : un tour d’horizon complet

OGM : un tour d'horizon complet

Ce dossier présente les OGM sous différents aspects : les risques pour notre santé, les conséquences de leur exploitation sur l’environnement, l’impact sur l’économie, le principe de précaution, l’aspect juridique…

 

Éolienne : l’énergie éolienne et son fonctionnement

Éolienne : l'énergie éolienne et son fonctionnement

Ce dossier est consacré à l’énergie éolienne et son fonctionnement, plus particulièrement au travers des fermes éoliennes de la Champagne Pouilleuse.

 

Cyclone, ouragan, typhon : qui sont-ils ?

Cyclone, ouragan, typhon : qui sont-ils ?

Au premier rang des phénomènes atmosphériques dévastateurs, les cyclones tropicaux fascinent les Hommes par leur puissance, leurs conditions de développement et de déplacement avec des vents pouvant atteindre 350 km/h.

 

Touche pas au tabac !

Touche pas au tabac !

Première cause de mortalité évitable, le tabac tue 60 .00 personnes chaque année en France, il est responsable d’un décès par cancer sur trois mais aussi de risques associés d’infarctus du myocarde et de mort subite.

 

La photo numérique : du capteur à l’image

La photo numérique : du capteur à l'image

En quelques années la photographie numérique a bouleversé les habitudes du public comme des professionnels. On le doit aux progrès très rapides des capteurs qui forment le cœur de ces appareils. Ce dossier s’intéressera donc particulièrement à ceux-ci.

 

Guedelon, construction d’un château-fort

Guedelon, construction d'un château-fort

Michel Guyot propriétaire et restaurateur du château de Saint-Fargeau, est à l’initiative de cette idée folle : Et si on bâtissait un château-fort selon les méthodes de construction du XIIIe siècle ! La première pierre est posée le 20 juin 1997.

 

Les fractales

Les fractales

Définir correctement ce qu’est une fractale n’est pas simple et certaines définitions trouvées dans divers articles sont inexactes – Mandelbrot lui-même a varié dans ses propos. On peut partir pour débuter, non pas d’une définition mathématique, mais de la définition lexicographique qu’en donne…

 

Vezi cum arata Star City, centrul de pregatire a cosmonautilor rusi (Galerie foto)

Vezi cum arata Star City, centrul de pregatire a cosmonautilor rusi (Galerie foto)

Star City este Centrul de instruire a cosmonautilor care vor participa la misiuni spatiale initiate de Roscosmos, fiind plasat in afara Moscovei.Bazinul urias, este spatiul pentru exercitii folosit de cosmonautii rusi, unde sunt simulate o serie de experimente in conditii…

458 vizualizari

Misterul "Arborelui vietii" din Bahrain (Galerie foto)

Misterul „Arborelui vietii” din Bahrain (Galerie foto)

In mijlocul desertului, departe de orice sursa de apa si de vegetatie, se inalta „Arborele vietii” – „Tree of Life” din Bahrain.Copacul vietii, din Bahrain, manifestare a unuia dintre cele mai remarcabile fenomene naturale din lume, se afla la doi km de Jebel Al Dukhan – Muntele de…

343 vizualizari , 3 comentarii
20.02.2011
Primul zgarie-nori din lume, construit acum 11.000 de ani

Primul zgarie-nori din lume, construit acum 11.000 de ani

Construit acum 11.000 de ani, turnul de la Tel Ierihon a fost conceput initial ca un monument de intimidare a maselor de oameni. Descoperit de arheologi in 1952, turnul din piatra, cu o inaltime de aproximativ 8,54 metri (28 de picioare), este plasat la marginea orasului Ierihon,…

2498 vizualizari , 2 comentarii
19.02.2011
Comunicatiile cu ajutorul telegrafului, revolutia inceputului de secol XIX (Video)

Comunicatiile cu ajutorul telegrafului, revolutia inceputului de secol XIX (Video)

Aparitia telegrafului care a permis transmiterea semnalelor electrice, a revolutionat trimiterea de mesaje relativ complexe la distante mari.La inceputul secolului XIX, in 1837 profesorul Charles Wheatstone de la King’s College din Londra, impreuna cu William Cooke, sunt primii care…

335 vizualizari

Am citit pentru prima oara aceasta lucrare in 2004, oricum nu mai detin sursa primara si cine a scris articolul initial( la ora actuala circula pe net fara autori… idei si pareri existand din 1997-1998, lucrarea retin ca a mai fost prezentata la un simpozion stiintific in Bucuresti in urma cu sa nu gresesc peste 10 ani…oricum promotorul ideilor este regretatul academician Mihai Draganescu, normal ar trebui citat ca sursa primara)

…apoi a mai fost prezentat de cateva ori sub o alta forma in cadrul unor conferinte in domeniul fizicii… sub egida Institutului de studii al stiintelor complexe, din cadrul Academiei Romane, prin domnul Munteanu, sper a nu gresi…

de aceea imi permit

scris si publicat

Mihai Draganescu

În ultimii ani, în ştiinţa cognitivă s-a manifestat o controversă importantă asupra ideii de a se apela la fizica cuantică pentru explicarea fenomenelor mentale. Promotorii principali ai unui curent de gândire pro-cuantic sunt Roger Penrose (1989, 1994), Henry P. Stapp (1993), Stuart R. Hameroff (1994), M. Jibu si K. Yasue (1996)[1].

Au apărut însă si reacţii prin care se neagă natura cuantică sau rolul fizicii cuantice în manifestarea si explicarea fenomenelor mentale si ale conştiinţei. Spre exemplu, Gregory R. Mulhauser, de la Departamentul de filosofie al Universităţii Glasgow din Scoţia, în urma analizei sale[2], consideră că trăsăturile mecanicii cuantice sunt extrem de nerelevante pentru producerea şi explicarea fenomenelor mentale. El îşi intitulează studiul său, la care am făcut referinţă, „On the End of a Quantum Mechanical Romance”[2]. De asemenea, afirmă că nu se poate acorda nici un rol conştiinţei în influenţarea rezultatului unui eveniment cuantic.

Kirk Ludwig, de la Departamentul de filosofie al Universităţii din Florida, Gainesville, SUA, nu vede de ce între fizica clasică si fizica cuantică ar fi o diferenţă în problema relaţiei dintre corp si minte[3]. El afirmă:

„Problema este generată de un grup de propoziţii, toate având motivaţii puternice, dar care împreună sunt inconsistente:

1.     Unele obiecte au proprietăţi mentale.

2.     Constituenţii fundamentali ai obiectelor (adică obiectele înscrise în catalogul fizicii particulelor) nu au proprietăţi mentale.

3.     Proprietăţile mentale nu sunt conceptual sau definiţional reductibile la proprietăţile non-mentale ale obiectelor.

4.     Fiecare trăsătură a fiecărui obiect este deductibilă, într-o descriere completă a ei, în funcţie de constituenţii fundamentali şi de proprietăţile şi relaţiile dintre aceştia. Problema este aceea că din (2)-(4) deducem negarea propoziţiei (1). Aceasta este problema minte / corp”.

      Cu alte cuvinte, dacă fizica cuantică nu conţine elemente specifice mentalului, la fel cum nu conţine fizica clasică, atunci prima nu este mai îndreptăţită decât a doua să servească explicării proceselor mentale. Vom reveni asupra acestor consideraţii.

David Chalmers, matematician la origine, profesor de filosofie la Universitatea Santa Cruz, California, într-un volum care a trezit un deosebit interes[4], arată că procesele mentale nu pot fi explicate de fizica actuală, inclusiv de mecanica cuantică, nici chiar de aceea pe care Roger Penrose o propune pentru a acomoda fenomenele mentale.

De ce s-au propus teorii cuantice pentru explicarea proceselor mentale? Fără îndoială, datorită faptului că întreaga cunoaştere neurobiologică, cu toate progresele mari pe care le-a cunoscut, nu a putut explica fenomenele cele mai delicate ale proceselor mentale, spre exemplu fenomenele de intenţionalitate şi, în general, fenomenele denumite qualia.

Este adevărat, mulţi neurobiologi cred că toate procesele mentale se vor putea explica numai prin structurile neurobiologice, dar acesta este un punct de vedere care extrapolează conceptual succesele prezente ale ştiinţei structurale fără nici o certitudine sau temeinică justificare că această ştiinţă va explica orice, inclusiv procesele mentale în mod deplin.

In cele din urmă, credinţa că totul se va explica prin ştiinţa structurală, care se bazează pe realitatea forţelor fundamentale ale naturii, excluzând orice în afara acestora, este un punct de vedere filozofic şi nu ştiinţific. Recent observam :

„Fără îndoială, procesarea mentală a informaţiei sfidează ştiinţa structurală de astăzi. Ar fi foarte liniştitor pentru ştiinţă dacă mentalul ar putea fi explicat prin cunoaştere structurală”[6].

Singurul punct de reper sigur pentru tratarea mentalului, în cadrul conceptual al ştiinţei structurale, îl oferă realitatea neurobiologică a creierului, deoarece mentalul nu se poate produce fără această realitate. Dar ea nu poate explica mentalul în mod deplin.

Stapp[7,8] încearcă a trata creierul ca un sistem cuantic în care procesele cele mai specifice mentalului se produc în momentul reducerii funcţiei de undă a creierului[9]. Dar acest lucru ar însemna ca în acest moment să intervină ceva în plus, dincolo de mecanica cuantică cunoscută. Stapp nu presupune acest lucru, considerând că reducerea în sine trebuie să aducă si caracterul specific mentalului. Cum să intervină însă specificul mentalului într-un proces structural fără ca nimic în ecuaţiile care descriu starea cuantică dinainte de reducere să conţină ceva din care să rezulte apoi extragerea fenomenului mental? Important este totuşi faptul că în faţa imposibilităţii de a explica mentalul prin fizica clasică, ceea ce este o mărturie la care neurobiologii structurali ar trebui să subscrie, Stapp îsi îndreaptă atenţia asupra unui fenomen limită al mecanicii cuantice, foarte cunoscut de oricine a studiat puţin această mecanică, reducerea cuantică. Aceasta acţionează, după Stapp, asupra unui câmp cuantic al creierului. Teoria sa nu este simplistă, dar nici convingătoare.

Penrose face un pas mai departe[10,11]. El arată că mecanica cuantică actuală nu poate explica procesele mentale informaţionale non-computationale si nici celelalte fenomene mentale specifice prin reducerea funcţiei de undă în modul în care este cunoscută de fizica cuantică. El presupune că în creier, datorită structurii acestuia, are loc o reducere a funcţiei de undă într-un mod nou, necunoscut până acum, si care ar aduce acel necesar pentru producerea fenomenului mental. Pe de o parte, el propune o extindere a fizicii cuantice, aceea de astăzi fiind considerată insuficientă pentru explicarea proceselor mentale. Pe de altă parte, el sugerează că structurile unde s-ar putea produce această reducere cuantică mentală ar fi fibrele citoscheletu- lui neuronilor. Deoarece nu poate părăsi cadrul fizicii şi ştiinţei structurale, nu face apel la un fenomen nou care să aducă resurse pentru mental, ci recurge la sugerarea efectului câmpului gravitaţional la acest nivel şi care ar avea proprietatea generării mentalului.

Dar câmpul gravitaţional este structural, iar forţa gravitaţională este supusă astăzi procesului teoretic avansat de unificare cu celelalte trei forte fundamentale ale naturii. De ce ar fi atunci mai „mai mentală” forţa gravitaţională decât forţele electromagnetice, slabe si tari?

O fizică cuantică structurală nu poate aduce acel ceva în plus pentru a explica deplin procesele mentale.

Dacă de la bun început am fi ţinut cont de principiul insuficienţei ştiinţei structurale (Drăgănescu 1990, 1993) pentru explicarea naturii viului, mentalului, conştiinţei şi naturii întregii realităţi, atunci ar fi trebuit să afirmăm imediat că nu este posibilă o teorie cuantică a mentalului în cadrul ştiinţei structurale.

Căutarea specificului mentalului, în ultimii ani, la nivelul fizicii cuantice, a dus la un prag care obligă extinderea acesteia dincolo de cunoaşterea actuală. Dar cum o extindere în interiorul domeniului structural nu poate fi o soluţie, atunci extinderea trebuie să depăşească acest domeniu.

Între timp s-a conturat şi posibilitatea unei ştiinţe structural-fenomenologice, care, în afară de forţele fizice fundamentale, caracteristice pentru domeniul structural, să ţină seama de procese fizice şi informaţionale, neglijate de ştiinţă până acum, care să stea la baza fenomenelor mentale.

După cum observă Kirk Ludwig, menţionat mai înainte,

„De fapt, desigur, nici fizica clasică şi nici cea cuantică nu atribuie proprietăţi mentale constituenţilor fundamentali ai obiectelor”[12].

Problema este aceea de a găsi nu obiecte (particule) cu proprietăţi mentale, şi nici constituenţi mentali, ci ingredienţi în realitate (în existenţă) care să poată participa în anumite condiţii la constituirea de obiecte cu asemenea proprietăţi. Am remarcat şi subliniat faptul că asemenea ingredienţi nu au putut fi puşi în evidenţă de ştiinţa actuală structurală deoarece aceasta se bazează pe măsurători de forţe, ori ingredientul participant la procese mentale, prin natura sa, cuplează altfel cu structurile potenţial mentale decât prin forţe.

Revenind acum la cele 4 puncte ale lui Kirk Ludwig, expuse la începutul acestui referat, constatăm că afirmaţiile 1 (unele obiecte au proprietăţi mentale) şi 4 (fiecare trăsătură a fiecărui obiect este deductibilă, dintr-o descriere completă a ei, în funcţie de constituenţii fundamentali şi de proprietăţile şi de relaţiile dintre aceştia) rămân valabile fără modificare.

Afirmaţia 2 ( constituenţii fundamentali ai obiectelor – adică obiectele înscrise în catalogul fizicii particulelor – nu au proprietăţi mentale) trebuie restrânsă la constituenţii structurali fundamentali ai obiectelor, adică exact la lumea particulelor elementare şi a forţelor dintre ele. Afirmaţia 2 devine atunci afirmaţia 2′.

Afirmaţia 3 ( Proprietăţile mentale nu sunt conceptual sau definiţional reductibile la proprietăţi non-mentale) trebuie amendată sub forma 3′. Proprietăţile mentale nu sunt conceptual sau definiţional reductibile la proprietăţile non-mentale ale obiectelor structurale. Sub această formă se afirmă indirect că orice structură fără altceva în plus, de alt ordin, nu poate avea proprietăţi mentale. De aceea setului de afirmaţii de mai înainte trebuie să i se mai adauge încă una, 5′. Proprietăţile mentale implică participarea unui ingredient fundamental al naturii, sensul fenomenologic, care nu este un atom de mentalitate, ci un coparticipant alături de anumite structuri, pentru a da naştere proceselor mentale.

Dacă afirmaţiile lui Kirk Ludwig 1,2,3,4, erau inconsistente, reflectând de fapt inconsistenţa reală a ştiinţei structurale, sub forma afirmaţiilor 1,2′,3′,4,5′ ele devin consistente. Dar acest ultim set de afirmaţii nu se mai înscrie în ştiinţa structurală, ci într-o ştiinţă structural-fenomenologică. Vom numi afirmaţiile 1,2,3,4, setul structural de propoziţii Kirk Ludwig, iar afirmaţiile 1,2′,3′, 4,5′ drept setul structural-fenomenologic Kirk Ludwig.

Se poate observa că aceste seturi de afirmaţii fundamentale nu se referă la o deosebire dintre fizica clasică si fizica cuantică. Acest lucru nu înseamnă că fizica cuantică nu poate juca un rol esenţial în procesele mentale. Din contră, nu este de loc exclus ca necesarul cuplaj structural-fenomenologic să se producă la nivel cuantic. In acest caz, extinderea ştiinţei structurale într-o ştiinţă structural-fenomenologică se va face printr-o fizică cuantică structural-fenomenologică. Acest punct de vedere coincide, ca idee generală, cu acela exprimat de Roger Penrose referitor la necesitatea extinderii fizicii cuantice, cu deosebirea că nu se opreşte la domeniul structural. De aceea, cu toate criticile aduse de mulţi autori, nu se poate renunţa la cercetarea palierului cuantic al funcţionării creierului / minţii.

Dacă o teorie cuantică structurală a mentalului nu o vedem posibilă, în schimb, o componentă cuantică structural – fenomenologică apare posibilă pentru o teorie a mentalului. Poate este pretenţios să se instituie o teorie cuantică a mentalului, având în vedere determinarea structurală neurobiologică a acestuia, care este totuşi covârşitoare, dar palierul cuantic ar putea fi la fel de important ca si celelalte paliere ( molecular, intraneuronic, interneuronic, modular, integrator).

Note şi referinţe bibliografice:

1. Referinţe bibliografice la lucrările acestora vezi în Mihai Drăgănescu, Concepte generale si probleme cuantice ale procesării informaţiei, Universitatea „Politehnica” Bucureşti, 28 martie 1997, publicată în vol. Rolul Invăţământului şi al Cercetării ştiinţifice universitare în dezvoltarea Societăţii Informaţionale, Bucureşti, 1997, p. 31-39.

2. Gregory L. Mulhauser, On the End of a Quantum Mechanical Romance, PSYCHE: an interdisciplinary journal of research on consciousness, electronic journal, 2 (19), November, 1995, filename: psyche-95-2-19- decoherence-1-mulhauser.

3. Kirk Ludwig, Why the difference between Quantum and Classical Physics is irrelevant to the Mind/Body Problem, PSYCHE: an interdisciplinary journal of research on consciousness, electronic journal, 2 (16), September, 1995, filename: psyche-95-2-16-qm_stapp-2 ludwig.

4. David J. Chalmers, The Conscious Mind, New York, Oxford, Oxford University Press, 1996.

5. Mihai Drăgănescu, Procesarea mentală a informaţiei, comunicare, Zilele Academice Ieşene, 9 oct. 1997. Academica, oct.1997(p.I-a), nov. 1997 (p.II-a),dec. 1997 (p.III-a).

6. Idem.

7. H.P. Stapp, Mind, Matter, and Quqntum Mechanics, Berlin, Springer Verlag, 1993.

8. H.P.Stapp, Why Classical Mechanics Cannot Naturally Accommodate Consciousness but Quantum Mechanics Can, PSYCHE, electronic journal, 2(5), May 1995, Filename: psyche-95-2-05-qm_stapp-1-stapp.

9. O prezentare a acestor idei vezi şi în lucrarea de la nota 5.

10. Roger Penrose, Shadows of the Mind, Oxford, Oxford University Press, 1994.

11. O prezentare a acestor idei vezi şi în lucrarea de la nota 5.

12. Kirk Ludwig, op.cit.

Comunicare la Sesiunea anuala a Comitetului Român pentru Istoria si Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii, Academia Româna, Bucureşti, 6 noiembrie 1997.