Archive for the ‘catastrofe naturale’ Category

articole noi…

Posted: 18 Februarie 2013 in catastrofe naturale

http://romanian.ruvr.ru/2013_02_18/Omenirea-a-fost-din-nou-salvata-de-o-civilizatie-extraterestra-necunoscuta/

http://romanian.ruvr.ru/2013_02_15/Regionalizarea-Romaniei-va-imbunatati-situatia-existenta-atat-din-punct-de-vedere-economic-cat-si-social/

http://romanian.ruvr.ru/2013_02_12/Romania-tap-ispaSitor-in-scandalul-carnii-de-vita-substituita-cu-cea-de-cal/

http://voceaclujului.ro/astazi-cad-meteoriti-o-ploaie-de-mici-meteoriti-au-provocat-deja-pagube-insemnate-in-rusia/

http://voceaclujului.ro/de-ce-contrastele-se-atrag-sageata-lui-cupidon-descifrata-frumusetea-femeii-si-pozitia-sociala-a-barbatului-prezinta-o-corelatie/

http://voceaclujului.ro/inteligenta-biologica-este-doar-o-faza-trecatoare-in-evolutia-universului-asistam-la-o-inflexiune-in-cazul-evolutiei-speciei-umane/

 

 

Anunțuri

Triunghiul mortii din Marea
Neagra

http://dacialibera.com/triunghiul-mortii-din-marea-neagra/

   În Marea Neagră, în
imediata vecinătate a Insulei Şerpilor, aflat la 45 kilometri nord-vest de
Sulina, se află un misterios Triunghi al Bermudelor.

Deşi zona este cunoscută încă din Evul Mediu, puţini au auzit
despre acest triunghi, supranumit al “morţii”, care “călătoreşte” prin
apele Mării Negre. Turcii au făcut primele relatări despre această zonă
stranie, denumită de ei “Vârtejul Morţii”. Nenumărate asemenea povestiri
relatau despre dispariţii surprinzătoare în apele relativ liniştite şi în
plină zi! Surprinzătoare sunt şi unele povestiri ruseşti din secolele XIII
şi XIV care relatează despre un “vârtej alb” care târa la fundul mării
păsări, corăbii şi chiar mici insule! Relatările erau făcute de către
oameni care au fost de faţă şi au scăpat cu greu din aceste vârtejuri.
Studiind cu atenţie
acest fenomen cercetătorii au ajuns la concluzia că este vorba despre o
suprafaţă de aproximativ 8-10 km – relativ triunghiulară – în care se
manifestă o formă stranie de magnetism, mult modificat faţă de cel detectat
ca fiind “normal”. Cercetătorii ruşi şi ucraineni afirmă ca falia magnetică
din misteriosul triunghi mobil din Marea Neagră se deschide de la o
fracţiune de secundă până la câteva minute. Această anomalie magnetică se
deplasează lent prin zona Mării Negre şi, la ora actuală, zona se
deplasează spre litoralul românesc, mai precis spre Sulina.

Diverse dispariţii

Date mai complete asupra altor dispariţii misterioase s-au
evidenţiat după dezmembrarea fostei Uniuni Sovietice, deoarece abia atunci
unele secrete straşnic păzite au ieşit la lumină.
Astfel, din dosarele ultra-secrete ale
armatei roşii aflăm despre dispariţia la 31 mai 1944 a crucişătorului
Tiolkovsloi, la sud de Crimeea (la 70 km în larg), în plină zi. Cu toate că
vremea era excelentă, căpitanul navei vecine povesteşte că respectivul
crucişător a fost învăluit deodată de o ceaţă neagră cu sclipiri verzi,
după care. a dispărut pur şi simplu de pe ecranele radar. La numai două
luni după aceasta, o altă dispariţie: cinci avioane militare plecate în recunoaştere
au intrat în ceaţa neagră cu sclipiri verzi, au dispărut de pe ecranele
radar cu care erau urmărite şi nu s-au mai întors niciodată.

Pe 5 decembrie 1945, 5 bombardiere americane de tip Grumnan TBM-3
Avenger, dispăreau în întunericul Triunghiului Bermudelor. Un lucru foarte
straniu, însă deosebit de discutat la vremea aceea, a fost dispariţia a 5
bombardiere ruseşti, în aceeaşi zi în interiorul Triunghiului Morţii de
lângă Crimeea (la numai 70 km de ţărm).

Expediţia de cercetare sovietică ce a fost dezlănţuită după anunţul
oficial al dispariţiei bombardierelor nu a reuşit să găsească nicio urmă. Unele
surse spun că ultimele transmisiuni ale aparatelor în zbor au relatat
despre o ceaţă deasă din care avioanele nu reuşeau să iasă. Exact ca şi în
relatările avioanelor americane din Triunghiul Bermudelor. Fiind pe timp de
pace, la ora acea nu exista nicio bază duşmană prin apropiere, de aceea ofiţerii
ruşi au crezut că este vorba despre un accident, dar de pe urma lui ar fi
trebuit să mai rămână măcar nişte urme fizice.

O altă dispariţie
misterioasă s-a petrecut mult mai recent, în 1990, când un mic aparat de
zbor grecesc dispărea la numai 30-40 km de ţărmul românesc.

Zona este cunoscută de
pescari

Pescarii români şi
bulgari din zona de coastă ocoleau de multă vreme acea regiune, deoarece
existau diferite legende şi superstiţii că acolo este o “apă blestemată”.

Presa grecească din Atena atrăgea atenţia că, fiind un avion
particular, pilotul nu cunoştea “traseul de ocolire” care era semnalat
avioanelor “oficiale”, dar sublinia că este necesar ca oficialităţile
române să precizeze clar care sunt coordonatele acestei forme, pentru a
evita alte dispariţii tragice.

Totuşi frecvenţa lor este mică, aceasta mai ales datorită faptului
că este o zonă relativ puţin frecventată şi în general ocolită. Oficiali
ruşi, însă, sunt de altă părere, ei susţin că aceste anomalii magnetice au
o frecvenţă îngrijorătoare (una la două zile). Şi aici se emite ipoteza că
aceste anomalii ar putea fi porţi către lumi paralele, care se deschid doar
în anumite momente.

Una din cele mai
surprinzătoare dispariţii este cea petrecută cu câţiva ani în urmă (în
1991) a 80 de oameni care lucrau pe o platformă marină rusească de
extracţie a petrolului. Platforma era legată prin staţie de baza de la
ţărm, cu care era stabilit un protocol de comunicare zilnic. Într-o zi,
fără niciun SOS, platforma a rămas mută la toate încercările de stabilire a
contactului.

După câteva ore, baza a alertat poliţia de coastă, o escadrilă
militară a făcut o recunoaştere şi platforma a fost descoperită şi
recuperată la 50 km distanţă de locul iniţial de amplasare, plutind în
derivă, fără nicio urmă de viaţă la bord şi fără niciun indiciu care să
lămurească misterul dispariţiei echipei tehnice.

Platforma arăta de parcă cei 80 de oameni o prăsiseră în grabă,
fără sa-şi ia niciun fel de bagaje, haine sau lucruri intime, fără să
strângă sau să facă curat, de exemplu, pe mesele unde mâncau!…

La ora actuală,
armata ucraineană studiază cu mare atenţie această falie magnetică ce se
deplasează lent, din zona lor, către apele teritoriale româneşti. Atunci,
studierea ei şi responsabilităţile ce decurg din aceste studii vor reveni
oficialităţilor româneşti.

 

 

acesta a erupt dupa 51 de ani!

Această prezentare necesită JavaScript.

 

Seceta din Amazon, înregistrată în 2010, s-a întins  pe o suprafaţă de trei milioane de kilometri pătraţi, în condiţiile în care Amazonia acoperă 5,5 milioane de kilometri pătraţi.( deci aproape mai mult de jumatate din suprafata totala este arida!!!)

Bilanţul dezastrului: opt miliarde de tone metrice de dioxid de carbon eliberat în atmosferă, cam cât emisiile Chinei şi Rusiei la un loc, într-un an, susţin cercetătorii, la o primă măsurătoare a fenomenului.

Amazonia, cea mai mare pădure tropicală din lume, e la al doilea episod major de secetă din ultimii ani. Seceta din 2005 a afectat o suprafaţă de aproape două milioane de kilometri pătraţi, faţă de cea distrusă în 2010, care a vizat trei milioane de kilometri pătraţi, spun cercetătorii englezi şi brazilieni care monitorizează fenomenul.

Exploziile de natura vulcanica in straturile de carbune din Siberia confirma teoria extinctie pe Terra

 

Cercetatorul Stephen Grasby, geochimist la Geological Survey din Calgary, Canada Alberta, si colegii sai, confirma extinctia care a avut loc pe Terra in urma cu peste 250 milioane de ani.

Studiul sugereaza ca declasatorul apocaliptic care a avut loc in perioada Permian-Triasic, si care a dus la disparitia a peste 96% din speciile marine, si a 70% din organismele terestre, s-ar datora unei puternice explozii de natura vulcanica in depozitele de carbune si sisturi din Siberia, scrie prestigioasa publicatie <a href=”http://www.nature.com/news/2011/110121/full/news.2011.38.html” target=”_blank”>Nature Geosciece1</a>.

Studiul se bazeaza pe descoperirea a trei straturi distincte de carbune bogate “cenusa zburatoare” – particule fine, care sunt eliberate odata cu combustia carbunelui.

Comparatia s-a realizat prin modelarea cenusei zburatoare produse de centralele electrice pe baza de carbune, ajutorul venind din partea geofizicianul Norman Sleep, de la Universitatea Stanford, California. Astfel amestecul de magna si carbune au generat conditiile necesare unei explozii de proportii, la fel cum in centralele termoelectrice, carbunele formeaza un amestec exploziv. Modelul prezentat de Stephen Grasby, presupune ca intr-o perioada variind intre 500.000 si 700.000 de ani inainte de evenimentul catastrofal, magna fierbinte din subteran a lovit efectiv straturile de carbune aflate mai la suprafata, generand un mixt exploziv care a generat marea explozie. Dupa explozia generata de oxigenul din aer, nori uriasi de gaze si cenusa au migrat in stratosfera, cazand mai apoi pe pamant. Monstrelor echipei de cercetare au fost prelevate din zona lacului Buchanan din bazinul Sverdrup din regiunea arctica.

Se pare ca si alti cercetatori britanici sunt de accord cu noua teorie, printer acestia numarandu-se Jennifer McElwain,  palaeobiologist de la Universitatea din Dublin si Paul Wignall, paleontolog la Universitatea din Leeds, Marea Britanie, specialisti recunoscuti prin studiile lor asupra evenimentelor de extinctie in masa. Paul Wignall, in studiile sale considera ca in urma fenomenului de extinctie, eruptia vulcanilor de pe Terra a dus la eliberarea a 3.000 miliarde de tone de carbon, cantitate suficienta pentru a provoca ulterior schimbari climatice majore, ploi acide, si emisii de halogeni, determinand aparitia unei gauri mari in stratul protector al planetei, dand astfel lovitura de gratie asupra vietii existente la acea data pe Pamant.

Se pare ca astfel ca teoria extinctie bazate pe impactul catastrofal al Pamantului cu un asteroid, sau a exploziei brusce a metanului aflat pe fundul marilor si oceanelor cade.

Disparitia ghetarilor de pe Terra o certitudine

 

Potrivit unui studiu publicat in revista Nature Geoscience, ghetarii de munte din Alpi vor pierde 15-27% din volum din cauza fenomenului de incalzire globala pana in 2100.

Trei sferturi din ghetarii Alpilor ar putea sa dispara pana in anul 2100 si o parte masiva din gheata Antarcticii pana in anul 3000, cresterea oceanului planetar fiind doar de 4 cm, conform unor studii, publicate in Nature Geoscience, si citate de MaxiSciences.

Geofizicienii de la Universitatea din Alaska, au realizat aceste calcule pe baza datelor colectate prin monitorizarea a peste de 300 de ghetari intre anii 1961 si 2004, ajungand la concluzia ca:” disparitia ghetarilor ar putea avea efecte substantiale asupra hidrologiei regionale si a disponibilitatii resurselor de apa”. Raportul IPCC -Intergovernmental Panel on Climate Change –ONU, din 2007 prezenta ca nivelul marii ar putea creste cu 12 cm pana in 2.100, fara a se lua in considerarea expansiunea oceanelor datorita efectului global de incalzire al planetei.

Un al doilea studiu al cercetatorilor de la Universitatea din Calgary, Canada, se concentreaza asupra emisiilor de gaze cu efect de sera. Odata emise, ele raman timp de secole in atmosfera terestra. Un studiu bazat pe un scenariu mai pesimist al IPCC, prezinta o crestere a temperaturii de 3,4 grd. Celsius pana in 2.100 in loc de 2,8 grd. Celsius. Daca acest scenariu ar avea loc, omenirea va asista la un „colaps pe scara larga” a ghetii din vestul Antarcticii, fenomen care ar putea fi observat pana in anul 3000.

http://www.nature.com/ngeo/journal/v4/n1/abs/ngeo1030.html 
http://www.maxisciences.com/glacier/alpes-3-4-des-glaciers-pourraient-dispara-tre-d-ici-2100_art11717.html

 

Această prezentare necesită JavaScript.

Autoritatile indoneziene, au decretat in zona alerta rosie de risc pentru situatii de catastrofe naturale. Indonezia, este cel mai mare arhipeleag din lume, afandu-se in „Cercul de foc”, o zona din Pacific inconjurata de vulcani si de falii tectonice.
Imagini din zona muntoasa Sibayak, Berastagi, din Sumatra.
http://www.ziare.com/magazin/inedit/imagini-ale-eruptiei-vulcanului-sinabung-din-sumatra-video-1038455