Archive for the ‘un nou model de educație’ Category

Noul curriculum

Posted: 18 Aprilie 2010 in un nou model de educație

…si pt costi … ( poate impreuna cu super clasatii din minister pot rezolva urmatoarele chestiuni)
-Comment les géométries non euclidiennes, nées de spéculations abstraites, peuvent-elles décrire l’atome ou l’Univers ?
-Comment la pure logique du calcul des probabilités peut-elle servir à établir les lois de la physique ou les statistiques des assurances ?
… (asta pt ca oricum avem in curriculum … Stiinte… si le-am strans pe toate chimie+biologie=fizica)

Anunțuri

http://www.proeducation.md/

… STANDARDE DE ATESTARE A CADRELOR DIDACTICE…Conform Regulamentului de atestare a cadrelor didactice, programele de perfecţionare profesională sînt o condiţie obligatorie pentru etapa preliminară de atestare.
Întrebări care apar:

 În ce măsură se poate face o evaluare competentă menită să contribuie la sporirea calităţii educaţiei şi la dezvoltarea profesională a cadrului didactic atunci cînd nu există, de fapt, standarde de performanţă pentru profesori?

 Se pot oare construi standarde faţă de programele şi instituţiile de perfecţionare a cadrelor cînd cele de performanţă pentru profesori nu sînt elaborate?

 Trebuie sau nu sistemul de evaluare să facă o distincţie semnificativă între profesorii cu experienţă şi profesorii începători?

 În ce măsură programele universitare de pre gătire a cadrului didactic incorporează conţinuturi şi modalităţi de lucru care să-i pregătească şi să-i motiveze pe viitorii profesori?

 În actualul sistem, cît de bine sînt pregătiţi evaluatorii (a se vedea Regulamentul) să evalueze performanţa cadrului didactic?

 Trebuie sau nu să se ofere în cadrul programelor de perfecţionare oportunităţi de formare a abilităţilor de autoevaluare şi planificare personală a dezvoltării profesionale?

 În ce măsură performanţa cadrului didactic trebuie evaluată în cadrul şi în conexiune cu performanţa instituţiei de învăţămînt în ansamblu, şi nu separat de aceasta?

 Oferă sau nu actualele programe de perfecţionare oportunităţi pentru dezvoltarea abilităţilor de lucru în echipă (inclusiv planificare, implementare şi evaluare a demersului didactic, dezvoltare a comunităţilor de învăţare, dezvoltare a relaţiilor dintre şcoală şi comunitate etc.)?

 În ce măsură sistemul actual de evaluare şi atestare stimulează şi facilitează (auto)perfecţionarea continuă? Nu este oare procedura de atestare doar un simplu moment formal, la care se revine din n în n ani?

Nimeni nu ar îndrăzni să conteste faptul că programele de perfecţionare a cadrelor didactice trebuie să ofere oportunităţi pentru dezvoltarea competenţelor profesionale ce urmează a fi demonstrate de profesor pentru a face faţă rigorilor procesului de evaluare, dar, în primul rînd, pentru a putea răspunde nevoilor reale ale elevului de astăzi. Criteriile de evaluare a activităţii cadrului didactic stipulate în Regulamentul de perfecţionare a cadrelor didactice din R. Moldova includ: 1) Reflectarea curriculumului şcolar în proiectarea didactică de lungă şi de scurtă durată; 2) Aplicarea strategiilor didactice la lecţie; 3) Selectarea conţinuturilor de învăţare; 4) Evaluarea progresului şcolar; 5) Managementul clasei.

Fenomenele de referinţă şi descriptorii de performanţă din Fişa de evaluare a cadrului didactic sînt reproduse în continuare:

– În ce mod cadrul didactic cunoaşte şi realizează curriculumul disciplinei;

– Capacitatea de a elabora (a analiza) proiecte didatice;

– În ce măsură realizează obiectivele curriculare;

– Cum poate elabora obiectivele lecţiei şi sarcinile didactice adecvate;

– Valorificarea conţinuturilor educaţionale;

– Repertoriul tehnologiilor active de predare-învăţare-evaluare;

– În ce măsură activitatea elevilor este corelată cu obiectivele educaţionale şi particularităţile individuale;

– Configuraţia formativă a activităţii (parteneriat, interacţiuni) la nivel de lecţie, activitate metodică, unitate şcolară;

– Abilitatea de a dirija activitatea educaţională;

– Organizarea mediului educaţional;

– Rezultatele în formarea elevilor (dezvoltarea profesională);

– Suportul didactic (calitatea şi design-ul materialelor didactice, a proiectului didactic);

– Cum este acceptat cadrul didactic de elevi, colegi, metodist şi managerul şcolar;

– În ce măsură cadrul didactic realizează activitatea de cercetare ştiinţifico-metodică;

– Manifestarea cadrului didactic la nivel macrostructural (întruniri, conferinţe, seminarii etc.);

– Participarea la diverse activităţi de formare continuă;

– Prin ce se manifestă originalitatea, creativitatea, iniţiativa cadrului didactic;

– Parteneriatul în activitatea educaţională cu diverşi factori (părinţi, primărie, direcţia de învăţămînt, agenţi economici, sponsori etc.).

Fără încercarea de a evalua sau de a face, deocamdată, orice fel de concluzii, ni s-a părut important să propunem pentru observare şi reflecţie tuturor cititorilor interesaţi de problema evaluării şi perfecţionării cadrului didactic modul de abordare a unor rigori relativ similare faţă de acesta, în diferite sisteme educaţionale:

Participarea la diverse activităţi de formare continuă (perfecţionare obligatorie, stagii de formare, cursuri speciale, proiecte educaţionale, proiecte de management şcolar, autoinstruire).

A se indica prin semnul +:

foarte bine; bine; satisfăcător; cere îmbunătăţire.

(Regulamentul de atestare a cadrelor didactice din R. Moldova, Fişa de evaluare a cadrului didactic)

În ce măsură evaluarea activităţii elevilor este corelată cu obiectivele (orientările) educaţionale şi particularităţile individuale

A se indica prin semnul +:

în mare măsură; în mică măsură ; necesită unele revederi; necesită schimbări esenţiale.

(Regulamentul de atestare a cadrelor didactice din R. Moldova, Fişa de evaluare a cadrului didactic)

Prin ce se manifestă originalitatea, creativitatea, iniţiativa cadrului didactic

A se indica prin semnul +:

foarte bine; bine; satisfăcător; cere îmbunătăţire.

(Regulamentul de atestare a cadrelor didactice din R. Moldova, Fişa de evaluare a cadrului didactic)

Angajarea în procesul de dezvoltare profesională

Criteriile de performanţă:

În ce măsură profesorul:

– îşi stabileşte priorităţile pentru creşterea profesională;

– analizează performanţele elevilor pentru a putea identifica propriile nevoi de dezvoltare profesională;

– solicită sugestiile colegilor la crearea planului personal de dezvoltare profesională;

– aplică în procesul de instruire cunoştinţele şi abilităţile achiziţionate în cadrul dezvoltării profesionale;

– îşi modifică propriul plan de dezvoltare profesională pentru a îmbunătăţi calitatea instruirii şi pentru a facilita învăţarea elevilor.

(Standardele de performanţă pentru profesorii experimentaţi, Kentucky, S.U.A.)

În cadrul demersului didactic, profesorul facilitează, monitorizează şi evaluează achiziţiile elevilor

Performanţe şi comportamente scontate:

Profesorul:

– organizează şi realizează procesul de instruire în baza particularităţilor elevilor şi obiectivelor curriculare;

– creează, selectează, adaptează şi utilizează o varietate de strategii de evaluare ce oferă informaţii despre nivelul de achiziţie al elevului şi despre ariile specifice de sprijin, pentru a-i informa şi a-i ajuta pe elevi, părinţi, administratori;

– reflectează asupra informaţiei acumulate în urma evaluării şi îşi ajustează practicile de predare pentru a facilita progresul elevului în învăţare şi în realizarea obiectivelor curriculare.

(Standardele de performanţă pentru profesori, Universitatea de Stat din Alaska, S.U.A.)

În cadrul demersului didactic, profesorul respectă diversitatea culturală şi particularităţile individuale ale elevilor

Performanţe şi comportamente scontate:

Profesorul:

– incorporează caracteristicile specificului local şi cultural în strategiile de instruire;

– identifică şi utilizează strategii şi resurse adecvate necesităţilor individuale şi specifice elevilor;

– achiziţionează şi utilizează la selectarea strategiilor, materialelor şi resurselor de instruire cunoştinţe de istorie şi geografie locală, cunoş tinţe despre tradiţiile culturale, limba şi istoria etniilor din care fac parte elevii;

– evidenţiază şi pune în valoare personalitatea fiecărui elev, promovînd principiile echităţii şi diversităţii.

(Standardele de performanţă pentru profesori, Universitatea de Stat din Alaska, S.U.A.)

… și pt sensibilizarea opiniei publice și nu numai, eu zic că mai important acum este pastrarea titulaturii ( vezi faza … cu profesori deosebiți… ideea este de către cine???…), păstrarea unui curriculum coerent,programe, manuale,( degeaba ne-a aburit ministrul cu citirea manualelor,…,vedeți și dumneavoastră aceleași manuale avizate,…, razboiul manualelor s-a încheiat pt mine în 2005, …, asta e în Ro, sunt rațiuni mult mai mari…, BANII!).., o reformă educațională prin extensiune, condiții mai bune pt educatori și posibili educați,…, pt că dacă ar exista legi bune pt educație, am fi și protejați și plătiți corespunzător…

… en France aussi, …, mais???…

…lăsand gluma la o parte, prin 90 și…, Fr a fost confruntată cu probleme asemănătoare…, adică după ce statul a investit mil… de fr. dotări, perfecționarea cadrelor … in Fr total diferit …, nu a ieșit mai nimic,…, decat o acerbă luptă între educatori și educați și stat … adica 1cu 2… 2cu 3, …,1 cu 2 și cu 3…apoi guvernanții au trebuit sa-și recunoască greșelile, și mai ales incoerența politicii educaționale,… în 90 cam doar 26-30% promovau examenul de Bac, și atenție în Fr. Bac-ul este diferențiat, a, b, c, d…au fost nevoiți să recunoască faptul că, calitatea în sistem este un deziderat destul de greu de atins…FĂRĂ O POLITICĂ EDUCAȚIONALĂ CAT DE CAT COERENTĂ…
… în cazul Germaniei,… neamțul e neamț,…, masoară 10 ani și doar aopi taie odată…( fără nici o aluzie) așa este… se testează minim 5 -10 ani mai precis și apoi se implementează în sistem…

Am cerut MINISTRULUI, să dea o decizie de politică educațională, și nu una politică,..,de partid aflat la guvernare, …, oricum nu a înțeles mare lucru deși a stat ceva ani în vest,…, asta e… în Ro…

Ce-i aşteaptă pe elevi de anul viitor
Exclusiv – Reforma reformei: Şcoala cu 4 ore pe zi, liceu de trei clase şi examen la calculator

Ministrul Daniel Funeriu i-a făcut fericiţi pe elevi: vor da examen scris la Bac doar la două materii
Începând cu anul viitor, liceenii vor da examen scris la bac doar la română şi la matematică sau istorie. Gimnaziul va cuprinde şi clasa a IX-a, iar elevii vor avea portofoliu la fiecare disciplină

Un nou tip de bacalaureat, ce va consta din doar două probe scrise, un nou mod de admitere la liceu şi cel mult patru ore pe zi de cursuri pentru elevii din şcoala primară. Acestea sunt principalele noutăţi aduse de noua lege a învăţământului, confirmate de Ministerul Educaţiei şi prezentate în exclusivitate de Gândul. Prin proiectul de lege ce va fi prezentat în guvern săptămâna viitoare, ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, modifică pentru a patra oară, în ultimii cinci ani, modalitatea de admitere la liceu, dorind ca toţi elevii de gimnaziu să treacă printr-o testare în domeniul ştiinţelor, un examen la limba română, precum şi printr-o probă practică de utilizare a calculatorului. Planul lui Funeriu vine la doar şase luni după ce fosta şefă a învăţământului, Ecaterina Andronescu, a schimbat criteriul de admitere la liceu înlocuind tezele cu subiect unic (care au funcţionat pentru o perioadă de doar patru ani) cu examene scrise la română, matematică şi istorie. Cum noua lege a Educaţiei prevede că liceul va avea trei ani (cuprinzând clasa a X-, a XI-a şi a XII-a), testările elevilor vor avea loc în cel de-al doilea semestru din clasa a IX-a şi sunt gândite astfel încât să-i facă pe elevi să combine informaţiile pe care le-au acumulat la clasă. „Este vorba despre o testare transdisciplinară, în care elevii vor primi întrebări din matematică şi fizică, de exemplu. Cea de-a doua probă va consta din evaluarea competenţelor la limba română şi comunicare, în timp ce cea de-a treia va viza competenţele digitale. Elevii nu vor avea probleme nici la proba privind utilizarea calculatorului, deoarece tot noua lege prevede introducerea cursurilor de specialitate în trunchiul comun la clasele V-IX”, a explicat pentru Gândul consilierul ministerial Melania Vergu.

Elevii – evaluaţi pe baza portofoliului


și cine știe cate și mai cate ni se pregătesc…