Archive for the ‘evaluare și acordarea notelor’ Category

In cazul sistemului educational din Ro. …de fapt resursa sa umana nu a ajuns inca la acea „masa critica”, astfel incat sa apara o omogenitate in masa de a lua atitudine la toate ineptiile spuse si promovate de unii abilitati aflati in pozitii de executie in sistem. Pana atunci vocile izolate nu vor face decat sa perpetueze un efectul Halo in sistem si atat.( “The halo effect refers to a cognitive bias whereby the perception of a particular trait is influenced by the perception of the former traits in a sequence of interpretations.”)

Efectul „halo”

Efectul a fost numit astfel de psihologul Edward Lee Thorndike în 1920 și constă în faptul că aprecierile generale asupra unei persoane au tendința să se extindă asupra unor aspecte particulare legate de acea persoană. În învățământ, rezultatele bune obținute de un elev la disciplinele considerate mai importante influențează și notele de la celelalte discipline, media pe un trimestru influențează mediile pe celelalte trimestre, o ierarhie stabilită într-un an influențează ierarhia în anii următori etc. Acest efect este explicabil la nivel general prin corelația dintre inteligență și efortul depus și rezultate, însă poate fi un factor de eroare în cazul în care este nevoie de aptitudini particulare. Tot datorită acestui efect se interzice examinarea unui candidat de către un examinator cu care este înrudit

Denumit astfel prin analogie cu discul luminos care apare în jurul Soarelui sau ai Lunii datorită reflecţiei şi refracţiei luminii în cristalele de gheaţă aflate în atmosferă la mari înălţimi, desemnează tendinţa de modificare a răspunsurilor la chestionar sau interviu fie prin organizarea logică a răspunsurilor determinată de succesiunea întrebărilor, fie prin iradiere afectivă. Pentru a elimina e.h. se poate apela la „fenomenul de orbire”, introducîndu-se în discuţie întrebări nesemnificative pentru ca persoana intervievată să nu-şi dea seama care este tema propriu-zisă a anchetei sociologice (D. Katz, 1940). De asemenea, e.h. poate fi redus prin plasarea întrebărilor afectogene la sfîrşitul chestionarului şi interviului, împiedicîndu-se astfel iradierea sentimentelor. În psihosociologie, e.h. exprimă tendinţa subiecţilor umani de a-şi face o impresie globală despre personalitatea celorlalţi chiar şi pe baza unor informaţii lacunare. Solomon Asch (1946) a demonstrat experimental că îi percepem pe ceilalţi ca „totalitate”, nu prin juxtapunerea trăsăturilor de personalitate (modelul aditiv), într-un anumit context, unele trăsături de personalitate sînt centrale, altele periferice. Trăsăturile centrale influenţează puternic imaginea globală ce ne-o formăm despre ceilalţi (modelul totalităţii).

Anunțuri

 

INTREBARI:
Notele elevilor reflecta corect prestatiile lor, sau sunt influentate de factori exteriori criteriilor de evaluare?

Ma intereseaza parerea dumneavoastra referitor la relatia care trebuie sa existe intre notele scolare acordate si nivelul de pregatire al elevilor.
Este un studiu de investigatie prin care doresc cunoasterea opiniei dumneavoastra

problema:

notele acordate de dumneavoastra se abat in plus sau in minus de nivelul real al prestatiei elevilor.

 

Cum operationalizam cu concepte cum ar fi:
verificare, masurare, notare, surse de eroare,

Ma intereseaza, tipuri de notare care au fost aplicate de dumneavoastra, pe baza unor exemple, si chiar o descriere a etapelor procesului evaluativ.
Cum a-ti identificat, prevenit si inlaturat erorile in evaluarile facute de dumneavoastra?
de pe www.edu.ro/forumul profesorilor
Atata vreme cat nu exista un sistem de notare stiintific, lucru pe care il stie toata lumea care lucreaza in sistem, intrebarile nu au sens. Logica simpla ne spune ca totul se petrece absolut la intamplare, dupa ureche, lautareste.

In cele mai multe cazuri ABUZIV.

Nu veti capata nici o parere pentru ca pe de o parte in sistem nu exista competenta necesara pe subiectul in discutie, iar pe de alta parte nu exista nici un interes din partea profesorilor sa-si autosubmineze un atu de nature abuziva pe care il au asupra elevilor.

Pe acest site nu este posibil un studiu cu minime baza stiintifice.

Parerea mea este ca evaluarea scolara nu este un scop in sine, ci chiar un mijloc de educatie prin intermediul caruia profesorul poate orienta procesul de formare al elevului.

Si inca ceva , evaluarea trebuie sa reflecte predare, deoarece nivelul de exigenta, criteriile de evaluare, ar trebui sa fie cel putin de ecelasi nivel cu cele pe care evaluatorul le va aplica in realizarea autoevaluarii activitatii sale.
Consider ca o evaluare severa care urmeaza dupa o prestatie slaba la ora a profesorului, poate fi considerata de elevi ca o forma de compesare pe seama lor a incapacitatii profesorului.

SISTEMUL ARE COMPETENTA NECESARA, NU DORESC A INTRA IN POLEMICI INUTILE.

Va intreb cati dintre dumneavoastra a-ti comunicat inaintea fiecarei lectii, obiectivele urmarite, din domeniul cognitiv, performantele pe care doriti sa le obtineti, criteriile pe baza carora vor fi apreciati , precizandu-le ca nu va intereseaza simpla memorare mecanica, ci capacitatea lor de sinteza, de esentializare si /sau de problematizare, aplicabilitatea celor predate…, etc

-Care ar fi comportamentul profesorului in actul de evaluare?

-Notarea este facuta dupa criterii bine stabilite si este transparenta?