Relevanta disonantei cognitive pentru educatie(opinii) – Motivatia invatarii si reusita sociala

Posted: 6 Iulie 2011 in educație

Instabilitatile din societatea romaneasca,  au afectat in mod cert cultura scolii, diminuand valentele formative, in  special sub aspect valoric si comportamental.

Inca din 2004, specialistii Institutului de  Stiinte ale Educatiei, laboratorul de management educational, , publica un  raport, intitulat Motivatia invatarii si reusita sociala.

Cercetarea in speta s-a dorit sa identifice  factorii care fac atractiva invatarea in cazul in care sunt promovate modele  sociale pozitive. In acelasi timp s-a urmarit si diminuarea influentelor
modelelor sociale indezirabile in educatia tinerilor.

S-au analizat modele si contra-modele precum si  motivatia alegerii lor.

Pe primele locuri ca modele ale populatiei tinta  sunt vedetele TV, sportivii, oamenii de afaceri, modelul oameniilor de cultura  ocupand ultimul loc, tipologie care s-a  mentinut si in cazul generatiei actuale. Elevii in ultimii ani “invata”  mai mult din publicatii, emisiuni TV, si din sursele inepuizabile oferite de
Internet.

Criteriile care au stat la alegerea acestor modele de catre elevi,  reliefeaza faptul ca in prim plan apar, realizarea profesionala, notorietatea  si banii, educatia, bunatate, sltruismul ocupand ultimele locuri.

In privinta contra-modelelor,  motivele dominante pentru alegerea lor au fost comportamentele inadecvate(rautate,  prostie, violenta, aroganta, vulgaritate) urmate de trasaturi psihice
negative(rautate, impulsivitate).

Factorii ce tin de scoala, profesorii si consilierii scolari se afla pe  ultimele locuri in optiunile elevilor.

Inca de atunci se tragea un semnal de alarma, asupra faptului ca elevii  chestionati percep rolul scolii ca fiind util in devenirea lor sociala numai in  proportie de 33,8 %.  Conform studiului
aproape doua treimi din subiectii chestionati au declarat ca nu au beneficiat
de consiliere in scoala, rezultatul arata carente clare in desfasurarea
activitatilor de informare, orientare si consiliere pentru cariera.

Inca odata apare relevanta disonantei cognitive pentru educatie, elevii
primind astfel feedback-uri neplacute asupra performantelor lor academice, vezi
si bacalaureat 2011.

De exemplu un elev care a avut in liceu numai note mari deseori nemeritate,
primind o nota sub cinci, aceasta ii creaza clar o anumita stare de disconfort,
nota obtinuta fiind inconsistenta cu propria lui imagine despre sine(cazuri
destule prezentate de massmedia in aceasta perioada).

Ideal ar fi ca elevul care a trecut printr-o astfel de stare, sa decida
singur ca a venit timpul sa invete, pentru ca sa nu mai fie plasat intr-o
astfel de situatie. In acelasi timp trebuie sa tinem cont ca personalitatea
elevului este un sistem deschis, care  in
procesul formarii sale trebuie sa asimileze atat influente sociale cat si
cunostiinte obiective, si valori intelectuale. Dezvoltarea inteligentei,
afectivitatii, caracterului trebuie sa se realizeze in scoala in toate
ciclurile de invatamant.

Pentru ca procesul invatarii sa aiba rezultatele dorite trebuie prevenita
formarea unor trasaturi negative de personalitate (motivatie si atitudine
negative fata de invatare, anxietate, tulburari precarateriale, respectiv
ameliorarea acelor caracteristici individuale (hiperactivitate, instabilitate,
rezistenta redusa la efort), care ar frana integrarea armonioasa a copilului in
viata scolara, si apoi la varsta adulta, in cea socio-profesionala.

Motivatia este legea de baza a organizarii si functionarii sistemului
personalitatii, si cauza interna a comportamentelor si actiunilor orientate
spre scop. Trebuie inteles inca odata ca invatarea este in sine un act de
conduita.

Emotivitatea, tensiunile emotionale, oboseala mai ales intr-o “situatie
stresanta” de examen, poate determina insa si rezultate sub nivelul
aptitudinilor sale reale.

Succesele sau esecurile inregistrate in diferite faze ale invatarii pot
mobiliza sau demobiliza elevul in cursul indeplinirii sarcinii de invatare.

Nereusita,
mai ales daca se asociaza cu nemultumirea si critica parintilor, poate genera o
motivatie scolara negativa. Ca si consecinta elevul va respinge ideea de a mai
invata, pentru ca se va simti descurajat de propriul esesc si de nemultumirea
celorlalti, motivatiile neinvatarii deriva cert din insuccesele suferite.

Lipsa
aptitudinilor pentru o anumita materie, trebuie compensata prin sustinere
morala din partea familiei si a profesorilor, pentru a nu mai asista la gesturi
disperate ale tinerilor care nu au reusit promovarea examenului de bacalaureat.

Astfel insatisfactia tinerilor fata de oferta educationala actuala este
inca odata confirmata prin rezultatele slabe de la Bacalaureat 2011.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s