Efectul Halo promovat si perpetuat prin noua lege a educatiei

Posted: 9 Ianuarie 2011 in educație, evaluare și acordarea notelor

In cazul sistemului educational din Ro. …de fapt resursa sa umana nu a ajuns inca la acea „masa critica”, astfel incat sa apara o omogenitate in masa de a lua atitudine la toate ineptiile spuse si promovate de unii abilitati aflati in pozitii de executie in sistem. Pana atunci vocile izolate nu vor face decat sa perpetueze un efectul Halo in sistem si atat.( “The halo effect refers to a cognitive bias whereby the perception of a particular trait is influenced by the perception of the former traits in a sequence of interpretations.”)

Efectul „halo”

Efectul a fost numit astfel de psihologul Edward Lee Thorndike în 1920 și constă în faptul că aprecierile generale asupra unei persoane au tendința să se extindă asupra unor aspecte particulare legate de acea persoană. În învățământ, rezultatele bune obținute de un elev la disciplinele considerate mai importante influențează și notele de la celelalte discipline, media pe un trimestru influențează mediile pe celelalte trimestre, o ierarhie stabilită într-un an influențează ierarhia în anii următori etc. Acest efect este explicabil la nivel general prin corelația dintre inteligență și efortul depus și rezultate, însă poate fi un factor de eroare în cazul în care este nevoie de aptitudini particulare. Tot datorită acestui efect se interzice examinarea unui candidat de către un examinator cu care este înrudit

Denumit astfel prin analogie cu discul luminos care apare în jurul Soarelui sau ai Lunii datorită reflecţiei şi refracţiei luminii în cristalele de gheaţă aflate în atmosferă la mari înălţimi, desemnează tendinţa de modificare a răspunsurilor la chestionar sau interviu fie prin organizarea logică a răspunsurilor determinată de succesiunea întrebărilor, fie prin iradiere afectivă. Pentru a elimina e.h. se poate apela la „fenomenul de orbire”, introducîndu-se în discuţie întrebări nesemnificative pentru ca persoana intervievată să nu-şi dea seama care este tema propriu-zisă a anchetei sociologice (D. Katz, 1940). De asemenea, e.h. poate fi redus prin plasarea întrebărilor afectogene la sfîrşitul chestionarului şi interviului, împiedicîndu-se astfel iradierea sentimentelor. În psihosociologie, e.h. exprimă tendinţa subiecţilor umani de a-şi face o impresie globală despre personalitatea celorlalţi chiar şi pe baza unor informaţii lacunare. Solomon Asch (1946) a demonstrat experimental că îi percepem pe ceilalţi ca „totalitate”, nu prin juxtapunerea trăsăturilor de personalitate (modelul aditiv), într-un anumit context, unele trăsături de personalitate sînt centrale, altele periferice. Trăsăturile centrale influenţează puternic imaginea globală ce ne-o formăm despre ceilalţi (modelul totalităţii).

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s