Sindromul Anna Karenina sindrom general de adaptabilitate?

Posted: 24 Noiembrie 2010 in Fără categorie

 

Această prezentare necesită JavaScript.

In ultimul timp in comunitatea stiintifica internationala a aparut o noua teorie, care poate descrie mecanismul intrinsec al crizelor de adaptare, si poate explica stresul corporatiilor si blocajul bursier. Demonstratia s-a realizat pe baza unei analize a impactului emisiilor provenite de la o statie termica, alimentata cu lemn de pin, corelatiile fiind facute din perspectiva fiziologiei umane, precizeaza < ahref=”http://www.labspaces.net/107463/Anna_Karenina_principle_explains_bodily_stress_and_stockmarket_crashes_” target=”_blank”>LabSpaces. Modelarea matematica a fost facuta de cercetatorii englezi de la Universitatea Leicester, impreuna cu colegii rusi de la Universitatea Federala Siberiana, in urma studiilor si observatiilor efectuate pe grupuri de oameni, plante si animale. Legatura creata prin noua teorie este intre fiziologie, economie si sociologie. Specialistii au studiat dinamica de corelare si variatiile care au loc intr-un sistem, economic si social, care se confrunta cu conditii perturbatoare, reusid sa emita si sa anticipeze astfel, predictia unor fenomene economice si sociale. Studiul se refera la dinamica pietelor de capital in cazul unor corelatii crescande fiind valabil principiul Anna Karenina, din romanul cu acelasi nume a lui Tolstoi. Conform romanului “toate familile fericite sunt toate la fel, in timp ce fiecare familie nefericita in felul ei, ramane nefericita”. Specialistii condusi de profesorul Alexandru Gorban, de la departamentul de matematica al Universitatii Leicester au reusit sa aplice acest principiu in lumea reala. El postuleaza ca “toate sistemele sunt adaptate la fel in timp ce cele neadaptate au propria lor experienta”. In haosul inadaptarii exista totusi o ordine, si in mod paradoxal sisteme diferite devin mult mai corelate intre anumite limite. Descrierea unui sistem pentru descoperirea corelatiilor din fiziologia umana pot fi aplicate si in economia managementului riscului si al predictiilor crizelor economice. Astfel, pot fi explicate efectele dinamice in noile conditii de adaptare, indiferent de sistemul observat si de specificul lor. Sindromul “Anna Karenina” se bazeaza pe ideea existentei unei “energii de adaptare” aceasta supozitie nedemostrata inca, este lansata de medicul endocrinolog Hans Selye, in 1930. In 1936, fara a mentiona incă termenul de stres, H. Selye publica un articol despre tendinta organismului de a reactiona stereotip la diferiti agenti chimici, fizici si biologici, descriind aceasta tendinta sub denumirea de „sindrom general de adaptare” (SGA). Geneza conceptului de sindrom general de adaptare este legata de observatia lui Selye, conform careia boli complet diferite, dincolo de manifestarile specifice, au un corolar de manifestari comune: stare generala alterata, inapetenta, tulburari digestive, dureri articulare si musculare, febra. Selye explica caracterul trifazic al SGA prin faptul ca „energia de adaptare” a organismului este finita si epuizabila. El mentioneaza o energie de suprafata, reversibila, si o energie de profunzime, finita. Acest stoc de energie de adaptare nu este măsurabila, dar difera în limite largi de la individ la individ. Tinand cont ca in 2010 harta genomului uman a suferit profunde modificari, consider ca se poate dezvolta mai mult conceptual de stress fiziologic si poate fi analizat mult mai in detaliu sindromul general de adaptare. Inclusiv problematica legata de stres genereaza in continuare destule controverse.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s